“Aud că e nevoie de vreo 35 de milioane de euro pentru ca organele de cercetare penală să îşi construiască propriul aparat tehnic şi logistic de interceptări în dosarele de corupţie şi criminalitate organizată. Sursa acestor bani nu ar trebui să fie o aşa enigmă şi nici motiv de îngrijorări ipocrite. În programul Prima casă, statul român a alocat doar anul acesta 1,6 miliarde de lei (peste 355 milioane euro). De când s-a declanşat, în 2009, acest program a păpat peste 6,4 miliarde de euro de la buget. Eu un program de ajutor de stat mascat acordat băncilor şi dezvoltatorilor imobiliari care ar putea fi stopat anul viitor”, a scris Piperea pe contul său de Facebook.
Acesta susţine că programul Prima Casă trebuie stopat “în primul rând pentru a nu mai distorsiona piaţa (preţurile imobilelor au fost artificial menţinute la un nivel ridicat decât cel impus de piaţă, generând nu numai profituri nemeritate pentru bănci şi dezvoltatori, ci şi un grad mai mare de îndatorare a consumatorilor de credite imobiliare) şi în al doilea rând, pentru a începe operaţiunea de re-învăţare de către bănci a banking-ului (n.n – ceea ce băncile fac acum nu e banking, e easy money) şi, în fine, pentru că nimeni nu a cerut şi, deci, nimeni nu a anchetat acest ajutor de stat ilegal, ne-am putea trezi în viitorul apropiat cu nişte sancţiuni drastice de la CE pentru acest motiv”.
Piperea, unul dintre cei mai aprigi susţinători ai legii dării în plată, spunse că ar fi bine ca, din 2017, acest “ajutor de stat să fie abandonat de România, pentru că oricum, băncile vor renunţa voluntar la acest program, încă din acest an”. „Vor rămâne, deci, bani necheltuiţi şi, deci, vor putea fi realocati. Se poate rezolva uşor, funcţionăreşte. E de competenţă Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Justiţiei”, mai spune Piperea. Dispariţia programului Prima Casă de pe piaţă în contextul intrării în vigoare a legii dării în plată nu reprezintă un “element definitoriu” în România, având în vedere că au fost realizate circa 130.000 de tranzacţii imobiliare prin program, iar totalul tranzacţiilor au ajuns la 750.000 anul trecut, afirmat joi analistul imobiliar Radu Zilişteanu, într-o conferinţă pe tema relaţiei consumatorului de servicii financiare.
“Prima Casă a generat circa 120-130.000 de tranzacţii de la începutul programului, pe când numai anul trecut au avut loc circa 750.000 de tranzacţii imobiliare în total. Dispariţia Prima Casă nu poate să fie un element definitoriu în România”, a spus Zilişteanu. Senatorii au decis recent ca programul Prima Casă să nu fie scos de sub prevederile Legii dării în plată şi, în acelaşi timp, au admis amendamentului cerut de BNR care impunea un plafon maxim de 150.000 de euro pentru valoarea imobilelor cu destinaţie de locuinţă. DIICOT a informat că va solicită Ministerului Justiţiei să facă demersurile necesare înfiinţării serviciului tehnic al Direcţiei, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de procedura penală care permitea SRI să facă interceptări în dosarele instrumentate de DNA şi alte parchete. Achiziţionarea de echipamente tehnice specifice şi detaşarea şi pregătirea a 200 de poliţişti care să facă parte din acest serviciu presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro. La rândul său, DNA a calculat că are nevoi de o sumă de 10.415.000 euro.
Autor: Cristian Cretu
Sursa: Cotidianul