„Pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul austriac oferă lunar aproximativ 300 de euro. Suma aproape corespunde unui salariu mediu din România. De ce să nu le plătim o alocaţie precum cea din ţara lor?“, a spus ministrul austriac de externe Sebastian Kurz, conform Mediafax, care citează publlicaţia austriacă Die Krone. În joc ar fi o sumă de 11 mil. euro pe an.
Aceasta este cea mai şocantă măsură propusă până acum de vreun guvern occidental la adresa cetăţenilor români, în condiţiile în care austriecii au ajuns să deţină în România tot petrolul şi jumătate din rezervele de gaz (prin OMV Petrom), 25% din sistemul bancar (prin BCR şi Raiffeisen), 25% din piaţa de asigurări (prin Uniqa şi Vienna Insurance Group la Omniasig/Asirom) şi să ocupe 70% din piaţa de prelucrare a lemnului brut prin Egger şi Schweihoffer. În plus, austriecii cumpără pe bandă rulantă mii de hectare de teren agricol în România, profitând de preţurile de doar 3.000 -4.000 euro hectarul, de 10 ori mai mici decât în Austria. Austriecii domină sau au poziţii puternice în multe alte sectoare din economia românească precum industria zahărului prin Agrana, producţia de cărămizi prin Wienerberger sau construcţii prin Strabag.
În total, firmele austriece au desfăşurat afaceri în România de circa 18 miliarde de euro în 2014 şi au obţinut profituri de 2 miliarde de euro.
Toate aceste afaceri şi investiţii nu ar fi fost posibile fără libera circulaţie a capitalului garantată de aderarea României la Uniunea Europeană, care însă prevede şi libera circulaţie a forţei de muncă. Însă în condiţiile în care cetăţenilor români li se va refuza un drept garantat pentru cetăţenii austrieci şi se pune problema „Austria pentru austrieci“, pasul doi după alocaţii diferenţiate pentru copii ar putea fi salarizarea diferenţiată pentru cetăţenii români în Austria, la nivelul salariului minim din România, de 200 de euro pe lună, faţă de 1.200 de euro în Austria.
Conform unei alte publicaţii austriece citate de Mediafax, Heute, în Danemarca indemnizaţia pentru copii este de 197 de euro lunar, în Germania de 184 de euro, iar în Austria de 160 de euro. Cel mai puţin primeşte un copil din Grecia – 5 euro.
Deşi este o ţară de doar 8 milioane de locuitori şi fără resurse de petrol şi gaze, Austria a reuşit refacerea economică a fostului imperiu habsburgic prin preluarea, deseori la preţuri modice, profitând de conivenţa unor lideri care şi-au trădat interesele ţării lor, a unor active economice esenţiale din ţări precum România, Cehia, Ungaria, Slovenia sau Slovacia.
Toată această expansiune nu ar fi fost posibilă fără aderarea acestor ţări la Uniunea Europeană, unde se presupune că toate ţările au un statut egal, iar cetăţenii lor la fel. În fapt, românii şi bulgarii sunt de cele mai multe ori cetăţeni de categoria a doua ai UE, ocupând cele mai prost plătite slujbe în ţări ca Austria, Germania, Spania sau Italia, refuzate de cetăţenii ţărilor respective, probă fiind şomajul de peste 10% sau chiar peste 15% în Spania.
Poziţia Austriei faţă de cetăţenii români este însă cu atât mai surprinzătoare având în vedere prezenţa foarte puternică în România a firmelor austriece care finanţează de fapt bugetul statului austriac.
La sfârşitul lunii decembrie 2014 firmele austriece aveau investiţii în România de 9,2 mld. euro, în Cehia de 10 mld. euro, în Polonia de 4,2 mld. euro, în Ungaria de 5,8 mld. euro, iar în Slovacia de 5 mld. euro, conform datelor de la Banca Austriei. În total, stocul investiţiilor străine în afara Austriei era la sfârşitul lui decembrie 2014 de 183 miliarde de euro, un nivel semnificativ faţă de un PIB de doar 310 miliarde de euro.
De pe urma acestor investiţii, Austria a repatriat dividende de 28 mld. euro în 2014. Din România, Austria a repatriat dividende 836 mil. euro în 2014, din Polonia 621 mil. euro, iar din Cehia 1,8 mld. euro.
Marile companii şi bănci austriece aflate în România s-au aflat constant în topul repatrierilor de dividende publicat de Banca Naţională a României, cu sute de milioane de euro profituri repatriate.
Spre exemplu BCR a fost în top 10 repatrieri de dividende în 2004, 2005, 2007, 2008 şi 2009, Raiffeisen în 2009, 2010 şi 2012, iar OMV Petrom, cea mai mare afacere austriacă în România, a fost în top în 2007, 2008, 2011, 2012 şi 2013. În aprilie 2015, Raiffeisen Bank România a aprobat dividende în valoare de 150 mil. euro aferente anului 2014.
Autor: Sorin Paslaru
Sursa: Ziarul Financiar