Avocatul Dan Chitic lansează o veritabilă provocare. Dacă ar fi bine sau ar fi rău ca pe teritoriul României să fie dislocat armament nuclear american. Întrebarea are sens. Devine din ce în ce mai previzibilă o relocare a celor 60 de bombe nucleare de la Incirlik, mai ales în conjunctura actuală când, după puciul eșuat împotriva regimului lui Erdogan, Turcia trece printr-o perioadă de instabilitate și de îndepărtare față de valorile Occidentului. Daca SUA iau decizia strategică de a reloca această bază militară, pentru strategii de la Washington locul ideal e România. Dar pentru noi merită riscul?
Prima întrebare care necesită un răspuns este dacă o asemenea decizie cardinală ar putea fi luată doar la nivelul CSAT sau al Președinției sau al Guvernului României. Evident nu. Este necesară o dezbatere și este obligatoriu un acord al Parlamentului României. Abia după ce am stabilit această regulă a deciziei putem să ne întrebăm și merită să ne întrebăm dacă pentru România este mai bine sau mai rău ca în parteneriatul nostru cu NATO și în parteneriatul strategic cu Statele Unite să ne asumăm o decizie politică și militară de o asemenea însemnătate.
Adversarii acestui proiect, care pentru moment este mai mult ipotetic și utilizat ca un balon de testare, susțin că dacă acceptăm o bază militară nucleară pe teritoriul României devenim la rândul nostru una dintre principalele ținte ale arsenalului nuclear al eventualilor noștri inamici militari. Cum ar fi de pildă Federația Rusă. Care a reacționat extrem de dur în raport cu proiectul Deveselu. Și e ușor de imaginat cum ar reacționa în cazul relocării pe teritoriul României a acestui arsenal nuclear. Este adevărat, putem lua în calcul un scenariu oricât de pesimist ar fi acesta. Dar în prezent România nu este o țintă pentru un viitor conflict armat între Federația Rusă și Uniunea Europeană? Evident răspunsul este afirmativ. Suntem o țintă. Suntem chiar una dintre primele ținte. Și ar fi astfel și dacă nu ar fi existat baza americană transformată în bază NATO de la Deveselu. Sutem țintă în orice variantă. Pentru că într-o asemenea eventualitate, drumul spre Vest trece prin România. Iar România este o piesă importantă NATO.
Dacă prin absurd Federația Rusă și-ar propue într-o zi dintr-un motiv sau altul să-și utilizeze arsenalul nuclear pentru a ataca forțele NATO din Europa, una dintre primele ținte nucleare ar fi România. Indiferent dacă România ar dispune sau nu prin intermediul unei baze americane sau NATO de un arsenal nuclear.
Așa stând lucrurile singurul element cheie pe care îl putem opune este o forță de descurajare. O bază militară americană sau NATO în România de genul celei de la Incirlik din Turcia nu poate fi în acest context decât utilă. Și în mod cert nu reprezintă un pericol suplimentar. Spre știința celor dispuși să participe la această dezbatere vom consemna că mai multe state europene, chiar dintre cele mai importante, și-au asumat la rândul lor provocări asemănătoare. Există baze strategice nucleare ale NATO sau ale SUA în Germania, în Olanda, în Belgia și în Italia. Și desigur există bază nucleară în Franța și în Marea Britanie, care fac parte din grupul statelor care dispun de un asemenea armament. În total, pe întreg globul, SUA au dislocat 90 de baze militare.
Acum, dacă am răspuns la întrebarea legată de riscuri, ar urma să vedem și dacă există câștiguri pentru România în acest scenariu legat de o bază militară atomică pe teritoriul ei. În mod cert da. Primul și cel mai important este de natură strategică. O bază nucleară pe teritoriul României cu sute de militari din statele aliate, în eventualitatea în care baza este NATO, sau cu sute de militari americani dacă baza aparține forțelor armate ale SUA, constituie o garanție solidă – nu în sensul că România ar putea fi atacată, ci într-un sens diametral opus. Un asemenea atac ar echivala cu o agresiune împotriva NATO sau împotriva SUA. O agresiune în raport cu care riposta ar fi imediată și necondiționată. Prin urmare, nu ar mai fi necesară întrunirea de altfel greoaie a Parlamentelor statelor membre pentru o decizie legată de ripostă. Un al doilea avantaj este de natură strategică. România își consolidează și mai mult poziția de aliat de primă mărime al NATO și al SUA de această parte a lumii. Ceea ce ne conferă un alt set de garanții legate de securitate.
Și, fără a gândi în stil mercantil, mai trebuie observat că o bază militară de o asemenea anvergură și de o asemenea importanță pe teritoriul României ar aduce inevitabil și substanțiale avantaje materiale.
Aș merge însă și mai departe. Și aș spune că dacă țara noastră va participa la un asemenea proiect, atunci, dincolo de interesul nostru, va exista și interesul tuturor statelor partenere pentru ca în România să existe cât mai multă stabilitate politică pentru că numai astfel putem deveni furnizori cu adevărat relevanți de securitate colectivă. Intervențiile neortodoxe în politica noastră internă nu s-ar intensifica, ci s-ar diminua.
Eu unul mă înscriu în rândul acelor participanți la dezbatere care susțin proiectul pentru moment doar teoretic al dislocării bazei nucleare de la Incirlik la Deveselu sau în Dobrogea.
Autor: Sorin Rosca Stanescu
Sursa: Sorin Rosca Stanescu Blog