„Pe transport internaţional am ales să alimentăm din Austria. Acolo motorina este cu 14% mai ieftină decât în România, iar un plin este suficient pentru a ajunge în ţară şi înapoi în Austria. Lovitura cea mai puternică o simţim pe transportul naţional, unde alimentăm local“, a spus Daniel Tănase, director operaţional al Wim Bosman România, o companie de logistică şi transport, cu afaceri de 11 mil. euro anual şi o flotă de 40 de camioane.
Emil Ion, managing director al Wim Bosman România, a subliniat că firma a încercat să atenueze pe cât posibil creşterea tarifelor, în special în cazul transporturilor naţionale.
„Strategia“ de a alimenta în alte ţări nu a fost adoptată numai de Wim Bosman, ci de aproape toate companiile de transport.
„Asta facem cu toţii, alimentăm din afara României. Analizăm traseul efectuat şi alimentăm unde sunt preţuri mai mici. Camioanele au instalate rezervoare foarte mari, care permit autonomii de până la 3.500 de kilometri şi nu mai alimentează din ţară, ci din Slovenia, Austria, Luxemburg sau Franţa“, a spus Ion Lixandru, vicepreşedintele asociaţiei companiilor de logistică ARILOG.
La jumătatea lunii aprilie, după aplicarea noii taxe, în România un litru de motorină costa 1,40 euro, în Austria era 1,31 de euro, în Slovenia 1,34 de euro, iar în Luxemburg acelaşi combustibil costa 1,18 euro, potrivit datelor Oil Bulletin.
Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), cea mai mare organizaţie a transportatorilor din România, arăta încă din decembrie 2013 – când s-a discutat prima dată despre acciză – că introducerea unei taxe suplimentare pe carburant nu va aduce bani în plus la buget, ci poate determina chiar o scădere a veniturilor. „Transportatorii cu rute internaţionale ar mai alimenta în România doar în proporţie de 30% din ce alimentează astăzi“, spunea Dinescu la emisiunea ZF Live din 10 decembrie 2013.
În România se consumă anual circa 5,7-5,8 mil. tone de carburant, din care 75% reprezintă motorina, iar introducerea accizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant ar putea determina o scădere de 1-3% a pieţei, potrivit jucătorilor din industrie. Prin introducerea accizei de 7 eurocenţi guvernul speră să atragă la bugetul de stat venituri suplimentare de aproximativ 500 milioane de euro.
„Transportatorii alimentează acum masiv din afara ţării şi fenomenul ia amploare. Această ordonanţă prin care transportatorii primesc înapoi 4 din cei 7 eurocenţi nu încurajează o piaţă concurenţială. Pe de altă parte, toate contractele de transport includ clauze legate de inflaţie, salariu minim sau mediu pe economie şi o clauză legată de preţul carburantului, astfel încât transportatorul are dreptul să modifice tariful“, a spus Augustin Hagiu, consultant în transporturi.
Guvernul a decis la începutul acestei luni să returneze 4 cenţi din cei 7 cenţi reprezentând acciza la carburant introdusă din 1 aprilie, sumă care va fi achitată trimestrial şi pe baza facturii de achiziţionare a carburantului către transportatori.
Restituirea către transportatori a unei sume din acciza suplimentară introdusă la carburant începând 1 aprilie va genera la bugetul de stat un minus de venituri colectate din accize de 353 milioane lei pentru acest an, conform estimărilor guvernamentale.
Prin bugetul pe acest an, în care a fost inclusă şi prognoza de încasări din acciza pe carburant, Guvernul estima că va atrage din accize un total de 22,8 miliarde lei, cu 15% mai mult decât anul trecut.
Autor: Bogdan Alecu
Sursa: Ziarul Financiar