Site icon gandeste.org

5 lectii de economie pe care Europa le poate invata de la Grecia

Economia Greciei s-a contractat cu 25% in ultimii patru ani, iar rata somajului a crescut la un uimitor 27%, ceea ce ridica tragedia economica elena la acelasi rang cu Marea Depresiune din Statele Unite din anii ’30. Totusi, in pofida acestui colaps, o redresare semnificativa nu se intrevede, fiind tot mai evident ca pachetul de salvare european a fost un dezastru total. Ce poate insa invata restul Europei din aceasta tragedie?

1. Austeritatea bugetara nu functioneaza in lipsa parghiilor valutare

O economie pierde prin aderarea la Zona Euro independenta politicii monetare si instrumentul curs de schimb. Fara capacitatea de a-si devaloriza moneda pentru a stimula cresterea exporturilor sau a sectorului turistic pentru a compensa impactul negativ al inaspririi fiscale asupra cererii interne, devine serios expusa riscului de a intra intr-o spirala deflationista, mai ales in cazul unui sector bancar slabit de volumul mare de credite neperformante si cu acces restrans la finantare pentru menaje si firme.

In prezent, FMI recunoaste tardiv ca impactul austeritatii bugetare a fost mult mai mare decat cel estimat si contraproductiv in Grecia, in sensul ca prin erodarea bazei de impozitare a economiei elene, obiectivul sustenabilitatii finantelor publice nu era fezabil.

Dupa ce isi pune singur cenusa in cap, FMI propune acum mai degraba majorarea perioadei de implementare a austeritatii fiscale la cativa ani pentru restul periferiei sudice a Zonei Euro decat aplicarea unui soc imediat. Acest lucru implica insa o redresare economica mai lenta pentru tarile unde somajul este neobisnuit de ridicat si care erodeaza structura sociala si scena politica.

2. Pachete de ajutor financiar de mari dimensiuni au si ele pretul lor

O a doua lectie pe care tarile europene cu niveluri ale datoriei publice foarte ridicate ar trebui sa o invete din experienta Greciei este ca pachetele mari de ajutor financiar de la FMI si UE destinate acoperirii nevoilor de finantare ale guvernului pentru un numar de X ani, vin cu o eticheta de pret “piperat” pe termen lung. Aceasta pentru ca aceste pachete de salvare au scopul de a inlocui datoria privata a bancilor, care este guvernata de legile domestice si, in acelasi timp, usor de restructurat, cu datorii internationale, guvernata de dreptul international si care sunt implicit greu de restructurat.

Cum Grecia abia acum invata, spre dezavantajul sau economic pe termen lung, ca acceptand banii de la UE si FMI s-a suit de fapt pe un munte de datorii pe care nu va fi in stare sa-l onoreze si va avea dificultati extraordinare in a il restructura in continuare.

3. Amanarea reducerii datoriei este extrem de costisitoare

Pentru creditul acordat, FMI recunoaste acum ca o greseala cruciala facuta in raport cu Grecia a fost sa nu recunosca de la bun inceput ca era in insolventa. Acest lucru a intarziat reducerea inevitabila a datoriei tarii si a impus asupra grecilor un grad mai mare de inasprire fiscala decat era necesar.

Aceasta lectie pare a fi deosebit de relevanta azi pentru tari ca Irlanda, Italia si Portugalia, care au datoriile publice in raport cu PIB de peste 125% si care se mentin pe o traiectorie ascendenta. Este departe de a fi clar daca amanarea restructurarii datoriilor acestor state este cea mai buna solutie, in sens economic, pe termen lung.

4. Deflatia reprezinta un risc real

Asa cum era de asteptat, somajul foarte ridicat si o economie in recesiune au condus la o deflatie cronica in Grecia, astfel incat preturile au scazut vertiginos in ultimele sase luni.

Judecand dupa experienta Japoniei cu deflatia in ultimele doua decenii, acest fenomen economic face ca o redresare economica sa fie foarte dificila si complica foarte mult sarcina de a restabili sustenabilittatea finantelor publice. Acest lucru ar trebui sa dea un semnal de urgentare a masurilor decat este cazul in prezent in Europa, si in special in acele tari aflate in calea deflatiei, pentru a gasi o modalitate de a obtine pe termen scurt o ameliorare economica.

5. Haosul economic dauneaza grav clasei politice

Ani lungi de recesiune economica, corelate cu runde nesfarsite de austeritate bugetara si reforme economice dureroase au generat un cost greu de suportat si pentru clasa politica din Grecia. Astfel, cele doua partide traditionale elene, care la inceputul crizei se bucurau de peste 70% din electorat, abia daca mai ating 30% acum, in timp ce partidele de extrema dreapta si extrema stanga continua sa castige popularitate.

Aceasta fragmentare ar trebui sa ofere un avertisment serios guvernelor din Italia, Portugalia si Spania, despre pericolele imixtiunii politicilor FMI-UE in treburile interne asupra redresarii economice.


Autor:Marius Alexandru Stanciu

Sursa: Wall Street

Exit mobile version