Cand intram intr-un magazin suntem pur si simplu loviti de iluzia diversitatii. Avem 50 de feluri de cereale, branza, iaurt, bauturi carbogazoase, apa, carne, dulciuri, etc. In realitate majoritatea dintre aceste alimente contin aceeasi lista de ingrediente iar mai toate este posibil sa contina porumb intr-o forma sau alta.
Din momentul in care americanii au reusit sa duca producerea porumbului la un cost extrem de mic, au ajuns sa aiba o productie in exces iar acest exces a trebuit sa fie folosit cumva.
Astfel pe langa hranirea animalelor porumbul a ajuns sa fie unul dintre ingredientele principale folosite in alimentele promovate de asa zisele companii multinationale. Produse precum ketchup, sucuri, dressing-uri, iaurturi, cereale, ducliurile, painea, siropul, produsele de patiserie, inghetata, salata, supele si lista continua, cuprind intr-o masura mai mica sau mai mare derivate din porumb, in special sirop de porumb bogat in fructoza.
In documentarul “Food Inc” este prezentat foarte clar cum aceasta aparenta diversitate este de fapt o mare pacaleala. Toate aceste rafturi pline de culori si etichete diferite apartin de fapt doar de cateva mari companii care dicteaza practic ce mancam si ce contine mancarea noastra.
Poate ca putini dintre voi stiati ca de exemplu chipsurile de cartofi Pringles sunt produse de fapt de marele concernProcter & Gamble care detine printre altele si marci precum Tide, Gillette, Braun, Tampax, Pempers, Pantene, Oral-B sau Iams. P&G produce de asemenea parfumurile Hugo Boss si Lacoste, precum si Head and Shoulders, Bounty, Duracell, Vicks sau Fixodent.
Pepsi Co de exemplu ofera o serie de 22 produse diferite care se gasesc in 200 de tari si care genereaza fiecare dintre ele aproximativ un miliard de dolari pe an. Dintre aceste produse cele mai cunsocute sunt : Pepsi, Dole, Getorade, Lipton, Mirinda, 7up, Mountain Dew, Lays, Cheetos, Doritos, Fritos, Sun Chips, Quaker precum si Yum! care desi nu este un fapt destul de clar confirmat, se pare ca este o companie derivata din Pespsi Co si care controleaza brand-uri precum KFC, Taco Bell si Pizza Hut.
Coca Cola, un alt gigant mondial, controleaza branduri precum : Coca Cola, Glaceau, Dasani, Fanta, Nestea sau Sprite.
Kraft se poate mandri cu o gama foarte mare de produse dintre care cele mai cunoscute de catre consumatorii romani sunt :Milka, Toblerone, Cote D’ore, Oreo, Jacobs, Cadbury, Philadelphia, Halls, Trident, Dr Pepper, Orangina, Chiclets etc..
Nestle cuprinde branduri precum : KitKat, Rolo, After eight, Nescafe, Cafee Matee, Perrier, S Pellegrino, Vittel, Wonka, Nesquick, Powerbar. Dar Nestle merge mai departe. Poate nu stiati ca nu numai oamenii sunt cei serviti de acestia dar si animalele. Astfel branduri precum : Purina, Friskies, Alpo, Beneful sau Dog Chow apartin tot de acelasi mare concern. Nestle detine de asemenea 30 % din actiunile firmei Loreal care promoveaza produse precum : Garnier, Vichy, Maybelline si parfumurile Ralph Lauren, Diesel, Armani si Yves Saint Laurent.
Aveati cumva impresia ca atunci cand alegeti ce dulciuri sau gume de mestecat sa consumati , aveti de ales dintre mai multi producatori ? Se pare ca multe dintre acestea apartin de Mars, un concern mai putin cunoscut si care poseda nume precum : Wrigley, Uncle Bens, Twix, Mars, Milky Way, M%M, Snickers, Skittles, Hubba Bubba, Orbit, Juicy Fruit, Doublemint, Wrigley Spearmint, Freedent. Mars se pare ca nu a scapat din vedere si prietenii nostrii cu patru labute. Astfel el detine si firmele Whiskas, Royal Canin sau Pedigree
Kellogs este probabil cel mai mare grup care ne serveste produse pentru micul dejun. Astfel firme precum : Corn Flakes, Kellogs, Muslix, Mini Wheats, Crispix, Multi Grain, Eggo sau Cheez it apartin de acesta.
Altle mari grupuri precum Unilever (Dove, Axe, Cornetto, Magnum, Bertolli, Becel, Knorr, Hellmanns, Sun, Pespodent; Johnson&Johnson (Visine, Nizoral, Splenda, Neutrogena, Tylenol, Nicorrete, Johnson’s Baby, One Touch, Care Free sau General Mills (Cheerios, Yoplait, Wanchai, Haagen Dazs, Val Nature) fac parte de asemenea din grupul celor cateva mari nume care dicteaza practic ce mancam.
Probabil ca deja va intrebati de ce acest lant de firme? de ce nu una singura?. Nu este usor de raspuns. Personal cred ca aceasta strategie are mai multe scopuri. In primul rand consumatorul are iluzia diversitatii. Omul intra in magazin, vede multe culori, logo-uri, branduri si crede ca are de ales.
Nu stie ca de fapt el alege din produsele aceluiasi producator. Apoi mai este avantajul ca toti banii merg in acelasi buzunar. Monopolul este atins mult mai usor creeind impresia de diversitate. Se mai merge si pe ideea ca din zece produse ale aceluiasi producator fiecare isi gaseste unul care sa-i placa.
Dar poate ar mai fi un motiv. Un proverb spune “nu-ti tine toate ouale in acelasi cos”. Un studiu facut in Anglia a juns la concluzia ca oamenii se simt indusi in eroare de faptul ca unele companii nu indica clar cine este de fapt “parintele” lor . In studiul facut au fost intervievati consumatori ai unui produs organic “Seeds of Change”, in care acestia si-au exprimat o incredere de 71% fata de doar 15% in ceea ce priveste “parintele” sau Mars.
Un alt exemplu bun folosit in studiu a fost ciocolata organica “Green & Black’s”, care a fost fondata in 1991. In 2005 aceasta a fost cumparata de Cadbury pentru ca apoi in 2010 Cadbury sa fie cumparata de Kraft. In momentul in care au fost intrebati de increderea pe care o au in brandul “Green& Black’s” oamenii au raspuns cu un nivel de incredere de 53% pe cand numai 21% pentru Kraft. iar in ceea ce priveste responsabilitatea sociala Green% Black’s 44% iar Kraft 15%.
Oricum o luam, iluzia ramane. Oamenii se vor duce in continuare sa cumpere produsele frumos ambalate si colorate. Ei vor fi in continuare manipulati si controlati de teoriile elaborate de marketing si vanzare. Iar acest lucru nu se va schimba pana cand oamenii nu vor decide sa fie consumatori responsabili si constienti. Iar atunci cand cererea va fi una catre produse ecologice, catre produse sanatoase, atunci si oferta va trebui sa se reorienteze.
Resurse:
http://www.geekologie.com/2012/04/the-10-parent-companies-that-make-your-f.php
http://www.guardian.co.uk/environment/2011/jan/25/consumers-multinationals-ethical-brands
Sursa: Viata verde viu