Cele 350 de stafii au fost incluse în afacerea cu vânat în urma aplicării Ordonanţei de Urgenţă nr. 102/2010, privind modul de atribuire a 1.441 de fonduri cinegetice de pe tot cuprinsul României. Conform acestei ordonanţe, proprietarii de păduri, mulţi dintre ei posesori de arme de vânătoare, au primit dreptul de a se asocia şi a decide singuri cine să administreze vânatul de pe terenurile lor. Potrivit AGVPS, interesul pentru modificarea de urgenţă a legislaţiei privind vânătoarea a constat, de fapt, în atribuirea gestionării vânatului pe principii politice clientelare. Din investigaţiile AGVPS a rezultat că foarte multe asemenea asociaţii de proprietari de păduri au fost constituite în mare viteză prin fals şi uz de fals. Conform semnatarilor plângerii penale, nefiind suficienţi proprietari de păduri care să semneze actele de constituire ale asociaţiilor, în cel puţin 350 de cazuri s-a recurs la datele personale şi semnăturile unor persoane… decedate.
Sunt fapte de înaltă corupţie
“Avem sute de cazuri de decedaţi care au semnat liste pentru fonduri cinegetice. De ce este grav? Pentru că vânatul este o proprietate publică, nu una particulară, iar faptul că fondurile au trecut în gestionarea unor persoane care nu se pricep în acest domeniu va duce la vânarea haotică a fondului, la diminuarea efectivelor şi la scoaterea României de pe piaţa vânătorii, în beneficiul altor ţări europene”, ne-a spus dr. ing. Neculai Şelaru (foto), director general AGVPS. Mai mult, membrii asociaţiei au scris în plângerea înaintată procurorilor: “Apreciem că în spatele unei pretinse voinţe politice se găsesc interese şi fapte de înaltă corupţie, în care sunt implicaţi actori ce pot depăşi graniţele ţării, dar şi foarte multe persoane din ţară”.
Statul – zgârcit cu viii, dar foarte darnic cu cei trecuţi în nefiinţă
Vânătoarea nu este singurul domeniu în care sunt invocate spiritele decedaţilor în România. Anul trecut, un raport al Curţii de Conturi a descoperit o gaură de 1,8 milioane de euro la Casa Naţională de Pensii. Suma considerabilă a fost plătită morţilor, adică unor pensionari care decedaseră cu mult timp înainte, dar cărora instituţia continua să le trimită beneficiile. “Pentru o persoană care decedează, noi avem ca pârghii de verificare când se vine cu ajutorul de deces, aceasta este modalitatea cea mai precisă. Apoi, când nu se solicită acest ajutor, poştaşul are obligaţia să dea pensia doar în mână. Există persoane care primesc pensia prin cont, acolo avem o convenţie ca pensionarul să se ducă la şase luni la bancă să demonstreze că este în viaţă”, a declarat Doina Pîrcălabu, preşedintele de atunci al Casei de Pensii.
400.000 € pe «sănătatea» morţilor
Un scandal răsunător zguduia anul trecut lumea medicală românească-22 de persoane, din care 12 medici şi farmacişti, storceau bani de la stat folosind reţete false. O parte din acestea erau emise chiar şi pe numele unor pacienţi morţi. Mecanismul era simplu: pentru fiecare reţetă eliberată cu datele unui om sănătos tun, care nici măcar nu a trecut pe la cabinet pentru a fi consultat, fie pe numele unui mort, act care intra apoi în circuitul financiar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), farmacistul primea şpagă între trei şi cinci la sută din valoarea prescripţiei medicale false.
Prejudiciul estimat de anchetatori a fost de 400.000 de euro.
`
Decedaţi din Teleorman au votat la referendum
Şi la alegerile de anul trecut, sute de morţi din România au fost… “activi”. Cea mai mediatizată “minune” de acest gen s-a petrecut în satul Ciuperceni, comuna Cosmeşti, judeţul Teleorman, unde cei “duşi” dintre noi au apărut pe listele de la referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Un alt caz răsunător s-a petrecut în comuna timişeană Cenei. Şi aici, câteva zeci de persoane decedate în urmă cu 20 de ani figurau cu drept de vot.
Deputatul nu a comentat nimic despre dosar
Am trimis deputatului Laszlo Borbely, în data de 7 martie, o copie a plângerii penale şi am solicitat un punct de vedere asupra acestui dosar. Din păcate, până astăzi nu am primit nici un răspuns. Aceasta nu este prima problemă pe care fostul ministru o are cu Procuratura. Cu un an în urmă, DNA a cerut începerea urmăririi penale împotriva lui Laszlo Borbely pentru trafic de influenţă – ar fi beneficiat de lucrări de 20.000 € contra unor atribuiri preferenţiale de contracte publice – şi fals în declaraţii: nu a trecut în declaraţia de avere un apartament de 80.000 € achiziţionat în Bucureşti. Camera Deputaţilor a respins, în vara anului trecut, cererea DNA de suspendare a imunităţii parlamentare a lui Borbely pentru a începe investigaţia.
sursA: libertatea.ro