Asemeni altor politicieni europeni, cancelarul german Angela Merkel pare a avea dificultăţi în a pune ordine în sfaturile experţilor privin posibilele soluţii de ieşire din criză. Ceea ce nu surprinde: sfaturile nu numai că diferă de la expert la expert ci sunt, pe alocuri, chiar contradictorii. Ca urmare, negocierile din sfera politică europeană sunt mai haotice ca niciodată, iar principala problemă a crizei euro este simplul fapt că ţările de bază ale euro, precum Germania şi Franţa, nu au căzut de acord, nici după negocierile aparent interminabile de la finele săptămânii trecute, asupra soluţiei optime de ieşire din criza euro, criza bancară, criza financiară şi alte asemenea crize.
Cancelarul Angela Merkel nu este dispusă să pompeze şi mai mulţi bani ai contribuabililor germani în bugetele statelor aflate în dificultate. Pe de altă parte, şefa guvernului de la Berlin nu acceptă ca soluţie nici pornirea tiparniţei la Bănca Centrală Europeană, de teama unei inflaţii galopante.
Care este poziţia Franţei?
În ce îl priveşte, preşedintele de la Paris, Nicolas Sarkozy, avertizează că ţara sa nu mai este capabilă să consolideze băncile franceze şi, în acelaşi timp, să contribuie la pachetul de susţinere monetară. Conform experţilor din Hexagon, nici extinderea fondului de salvare la peste o mie de miliarde de euro nu va calma pieţele financiare decât temporar. Ca urmare, spre deosebire de Germania, Franţa doreşte ca BCE să tipărească bani – dacă se poate, cu nemiluita, pentru a acoperi necesităţile financiare europene. Pericolul inflaţiei este mai “ieftin” decât extinderea neîncetată a fondului de salvare. Ştergerea datoriilor Greciei ar avea urmări nebănuite pentru alte state din zona euro precum Spania, Italia şi, în final, poate chiar Franţa – spun experţii de la Paris.
Ce se va întâmpla la summit?
Se pare, aşadar, că summitul de miercuri va aduce un triplu compromis – care nu va aduce, însă, la o rezolvare a crizelor ci doar va oferi timp suplimentar pentru noi negocieri şi expertize.
Mai întâi se va decide, probabil, ştergerea unei părţi a datoriilor Greciei – nu într-atât cât să pună ţara din nou pe picioare; compomisul ar viza, aici, mai ales protecţia băncilor franceze. În al doilea rând se va decide – tot probabil – o majorare a capitalului băncilor, într-atât încât să protejeze instituţiile financiare în cazul în care Grecia ar intra în incapacitate de plată, dar nu suficient pentru eventualitatea în care şi Italia s-ar confrunta cu aceleaşi dificultăţi. În fine, în al treilea rând, pachetul de susţinere al euro va fi extins din nou – însă nu într-atât încât să se recâştige încrederea pieţelor financiare.
Rămâne de văzut dacă Europa va urma în final modelul german, al economiilor şi asigurărilor, sau pe cel francez, al editării de bani.
Autori: Bernd Riegert/ M.P.
Redactor: Cristian Ştefănescu
Sursa: dw-world.de