Telegramele diplomatice americane dezvăluite de WikiLeaks au depăşit în efecte chiar şi aşteptările liderului organizaţiei, Julian Assange.Publicarea acestor documente în întreaga lume a deschis ample dezbateri. Dincolo de ipostazele jenante în care au fost puşi anumiţi politicieni americani, instituţii sau companii , WikiLeaks pune societatea americană, dar şi cea globală, în faţa unor noi orizonturi. Philip Bennett, fost redactor-şef adjunct la cotidianul The Washington Post, în prezent profesor la Universitatea Duke din Carolina de Nord, explică, exclusiv pentru romanialibera.ro, ce impact au dezvăluirile WikiLeaks în Statele Unite ale Americii.
WikiLeaks, fenomen revoluţionar
Scurgerile de informaţii făcute publice de organizaţia non-profit a lui Assange „sunt un subiect uriaş în Statele Unite din două motive: primul, pentru conţinutul secret al materialelor publicate, cea mai amplă şi profundă privelişte din istorie a lumii secrete a diplomaţiei; al doilea motiv este natura scurgerilor, care a schimbat radical ecuaţia dintre guvern şi organizaţiile de ştiri în ceea ce priveşte divulgarea de informaţii clasificate”, spune Bennett. În plus, afirmă profesorul american, „WikiLeaks este fără îndoială un fenomen comparabil, prin noutate şi potenţial de revoluţionare, cu însuşi Internetul, internaţional, descentralizat şi greu, dacă nu imposibil de tras la răspundere”.
Efectul dăunător al telegramelor diplomatice
Philip Bennett este de părere că „publicarea telegramelor a fost dăunătoare pentru guvernul american pentru că subminează principiile de secret şi confidenţialitate, care stau la baza relaţiilor diplomatice”. Totuşi, continuă fostul jurnalist al The Washington Post, „telegramele luate individual nu conţin informaţii ‚bombă’; nu există exemple remarcabile de oficialităţi americane care mint sau spun ceva în privat, dar susţin altceva în public.” Este, de altfel, una dintre marile slăbiciuni ale WikiLeaks, potrivit lui Bennett: „par să considere (n.a. cei de la WikiLeaks) demn de a fi dezvăluit orice secret, nu doar cele care ar putea ascunde fapte rele, corupţie sau minciuni. La Washington Post, de exemplu, nu publicam secrete de fiecare dată când descopeream unul; întotdeauna cântăream foarte atent potenţialul interes public al unei dezvăluiri”.
Noul jurnalism versus jurnalism tradiţional
Jurnalismul poate fi schimbat de WikiLeaks şi alte modele asemănătoare, spune Philip Bennett pentru romanialibera.ro. „În primul rând, organizaţia garantează anonimatul pentru sursele lor, prin modul securizat de transmitere a fişierelor secrete (n.a. nu există niciun contact între surse şi cei de la WikiLeaks).” În acelaşi timp, WikiLeaks nu reprezintă un pericol pentru jurnalismul tradiţional, este de părere expertul american. „Episodul de faţă a arătat cât de important şi valoros este jurnalismul tradiţional. Ziare precum The New York Times, The Guardian, El Pais au fost esenţiale în căutarea, printre mii de documente, a celor cu valoare de ştire. Au verificat informaţiile înainte de a le împărtăşi publicului şi au furnizat suficient context pentru ca publicul să înţeleagă însemnătatea documentelor. Asta arată importanţa jurnalismului profesionist.”
Autorităţile fac exces de zel; Assange este stigmatizat inutil
În ceea ce priveşte reacţia autorităţilor americane la dezvăluirile făcute de WikiLeaks, Philip Bennett se teme că „guvernul ar putea exagera, nu doar în încercările de urmărire penală împotriva lui Julian Assange, dar şi prin încercarea de a închide site-uri de web ofensatoare sau prin blocarea unor pagini care prezintă informaţii publice.”
Bennet se referă la reacţia US Air Force, care a blocat accesul angajaţilor la mai multe publicaţii care prezentau telegrame WikiLeaks.
„Libertatea de exprimare pe Internet implică un cost – cum, de altfel, fac toate libertăţile de exprimare – dar este esenţială pentru democraţie. Este oxigenul societăţii noastre”, conchide Philip Bennett