Notiunea unei Europe “cu doua viteze” de crestere ecomomica, atat de blamata in ultimii 20 de ani, a inceput sa prinda contur, analistii internationali fiind de parere ca acesta este viitorul Batranului Continent.
Avand in vedere diversitatea istorica, politica, lingvistica si economica a statelor din Europa, este greu de crezut ca toate s-ar putea dezvolta intr-un ritm similar si ar putea ajunge la acelasi nivel.
In plus, exista chiar tari care au luat deja decizia de a creste mai lent si, posibil, mai sustenabil.
Cei mai aprigi sustinatori ai proiectului european sustin ca integrarea trebuie sa fie litera de lege, iar unele state in plina ascensiune, precum Polonia, au fost nevoite sa dea asigurari ca vor intra in zona euro, aflandu-se, in prezent, in “antecamera” zonei euro, participand la mecanismul cursului de schimb, in cadrul caruia zlotul polonez nu poate varia cu mai mult de 15 la suta (in sus sau in jos) fata de moneda unica europeana, pentru cel putin doi ani.
Astfel, este de asteptat ca cele zece state din UE care nu sunt inca in zona euro sa foloseasca moneda euro mai devreme sau mai tarziu.
Insa, potrivit analistilor de la The Wall Street Journal criza datoriilor publice din zona euro pune sub semnul intrebarii aceasta evolutie.
Oare o tara ca Polonia va mai dori sa foloseasca euro, avand exemplul Irlandei, care, in ultimii ani, a ajuns in pragul intrarii in faliment, din cauza sistemului bancar? Raspunsul este “probabil nu”. Chiar si inainte de criza, polonezii incercau sa intarzie acest proces.
Inainte, argumentele pentru a intra in zona euro erau beneficii precum rate ale dobazii scazute, ca ale Germaniei, bilanturi contabile nationale in stilul Greciei si cheltuieli mari pe programe sociale. In prezent, toti cei care erau de acord cu beneficiile se uita spre Irlanda, unde eforturile de redresare economica sunt grav diminuate de imposibilitatea de a-si devaloriza moneda, pentru a deveni mai competitiva.
S-ar putea forma un grup in afara zonei euro?
In urma crizei, cateva lucruri sunt clare, potrivit analistilor. In primul rand, cu exceptia unei “explozii” neprevazute, moneda unica europeana nu va disparea. Orice tara care ar vrea sa iasa din zona euro si sa foloseasca, din nou, propria moneda, si-ar vedea datoriile crescand prea mult pentru a reusi sa le plateasca.
De asemenea, o astfel de tara nu s-ar mai putea imprumuta de pe pietele financiare internationale, iar investitorii din tarile dezvoltate, precum Germania si Franta, ar avea mult de suferit.
In al doilea rand, tarile din zona euro vor fi nevoite sa se integreze mult mai bine. Dupa cum spunea cancelarul german, Angela Merkel, avand in vedere ca tara sa suporta pierderile tarilor mai slab dezvoltate, atunci acestea trebuie sa respecte regulile Germaniei. Astfel, intr-un final, bugetele si deciziile de cheltuieli ale fiecarei tari in parte vor avea nevoie de aprobarea intregii zone euro.
Rezultatul va fi o Europa formata din doua parti, una in care tarile ce folosesc moneda euro vor deveni din ce in ce mai apropiate si cele din afara, care vor avea un ritm mai lent de crestere economica.
Pe de alta parte, nu este exclus ca tarile din afara zonei euro sa formeze propria lor alianta, insa acest lucru nu se poate realiza fara un lider. Teoretic, Marea Britanie sau Polonia ar putea fi lideri, insa nici una nu s-a aratat interesata de acest lucru.
Prin urmare, probabil, cel putin in viitorul apropiat, Europa va continua sa fie divizata intre tari foarte dezvoltate si tari aflate intr-o continua crestere, care, insa, nu vor reusi sa prinda din urma vecinii mai avansati.