Sistemul impotriva simbolului

Este prima mare infringere a lui Basescu. A trebuit sa retraga legea sanatatii din dezbaterea publica. O infringere binemeritata. Una care nu vine nici din partea mogulilor, a “sistemului ticalosit” sau a parlamentului imbecil. A fost infrint de un om. De un tehnocrat cu o imagine impecabila si un imens capital de incredere. Caruia i-a facut o imensa nedreptate, de care si-a batut joc, incercind sa-l umileasca si sa-l doboare de pe un soclu pe care nu-l urcase nicio sforarie politica, nicio afacere cu banii statului, nici un populism desantat. Basescu a fost infrint de un om din afara sistemului si asta este extrem de importat. Este primul semnal dat de societate dupa multi ani. Pentru ca oamenii au iesit la Tirgu Mures in strada pentru Arafat neimpinsi de vreun partid, neadusi cu autobuzele, nemobilizati de vreun partid sau vreo ideologie. Nu au iesit nici pentru pensii, salarii sau ajutoare sociale. Au iesit in strada pentru a sustine o idee si un om. (Nu stiu deocamdata ce se intimpla la Bucuresti, dar prima impresie este ca profitorii revolutiei si mercenarii unor partide vor sa capitalizeze). Nu s-a mai intimplat demult si este prima oara cind protestele societatii, combinate cu cele ale tehnocratilor si specialistilor, au avut efect.

Basescu a fost infrint de un simbol- onestitate, pricepere, daruire, tenacitate, credinta-, care a reusit, spre deosebire de multe altele, sa inflacareze si sa produca efecte. Pe retelele de socializare a fost un veritabil cutremur. Zeci de mii de postari, de semnaturi pentru sustinerea lui Arafat si SMURD. Antibasescismul a crescut la cote infricosatoare.

Basescu a primit o palma usturatoare, nu din partea lui Arafat, ci din partea societatii care, iata, nu s-a lasat manipulata. Iesirile presedintelui sau ale celor din comisia care a redactat proiectul in loc sa convinga au marit sentimentul de nedreptate si suspiciunea. Mai ales ca Arafat nu s-a lasat intimidat si a continuat sa explice si sa-si sustina punctul de vedere. O nuca tare. Mult mai tare decit si-au imaginat Basescu, Vladescu, Paunescu si altii. Argumentul presedintelui de la anuntul retragerii legii, ca nimeni nu vrea schimbarea si reforma este fals si mincinos.(“Spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor, sistemul de urgenta nu vrea schimbarea. Inteleg din toate semnalele publice ca si o mare parte din public nu vrea schimbarea”). Electoratul lui Basescu si al PDL a sustinut mereu schimbarea, trecind multe cu vederea in numele lucrurilor reformatoare pe care le-au facut si guvernul si presedintele. Prea multe. Acest electorat sustine privatizarea si este impotriva coruptiei. Doar ca proiectul legii sanatatii exact mecanismele impotriva coruptiei nu le continea, exact mecanismele controlului banului public nu le prevedea. Nu privatii erau problema legii, ci statul care ajungea sa controleze si mai multi bani cu suspiciunea intemeiata ca ii va dirija spre clientii politici. Legea continea in ea o invitatie la clientelism. Mai mult, spre deosebire de alte ocazii, Basescu nu si-a asumat nicio responsabilitate in aceasta situatie, incercind sa arunce vina pe “poporul” care nu vrea reforma.

Basescu si-a aruncat singur in aer proiectul, intrind in lupta impotriva lui Arafat. Ca l-au impins de la spate consilierii, ca au fost presiuni din partea firmelor private care voiau sa intre pe piata de urgenta, nici nu mai conteaza. Basescu a fost insa infrint la pachet cu PDL. A pus singur dinamita si sub lege si sub procentele partidului. Este semnificativ ca in apararea proiectului nu a iesit nici un ministru, nici un nume de rezonanta din partid. Nu a iesit nici macar Emil Boc, locotenentul de serviciu in caz de scandal. Premierul a retras proiectul fara nicio explicatie, un simplu comunicat de presa postat pe site-ul Guvernului (cel putin la momentul la scriu). Semnificatia este clara: partidul s-a delimitat clar de data aceasta de presedinte, lasindu-l sa scoata castanele din foc cu propriile miini. PDL a realizat ca in lupta cu simbolurile pierzi sigur si ca presedintele a facut cea mai mare prostie, dupa cea cu Regele si atacul la procurori, din cel de-al doilea mandat. Una care va fi fatala PDL. De data aceasta nu sistemul l-a invins pe Basescu, ci propria prostie. Sau puterea care chiar i s-o fi urcat la cap.

Autor: Andreea Pora

Sursa: revista22.ro