…Ecumenismul nostru cel de toate zilele…

DE LA EURO-OMUL LA EURO-CALUGARUL

Unul din „atributele” cele mai pertinente ale epocii pe care o trăim, ar putea fi perfidia ascunsă – dar şi pe faţă, strecurată cu abilitate în toate domeniile, în special în cel religios. Despre momentul istoric al Zilelor noastre, Sfântul Părinte Justin Popovici spunea fără pic de îndoială că: „Epoca noastră este în multe privinţe una apocaljptică”.

Conducătorii lumii acesteia îşi dau toată silinţa să ne facă viaţa din ce în ce mai apocaliptică. Înrobirea şi dependenţa de cele materiale, desacralizarea, slăbirea duhovnicească şi, în final, descreştinarea – sunt priorităţile principale ale guvernanţilor lumii acestei epoci întunecate.

Dezbinarea şi ura sunt scopurile principale ale stăpânitorilor puterii politice, economice şi spirituale. Pentru acest scop „ei” se unesc în grupări şi organizaţii oculte care folosesc magia, vrăjitoria şi satanismul făţiş pentru ca finalul „planului lor „intunecat” să fie înlocuirea închínărií adusă lui Dumnezeu cu cea adusă sutanei-Lucifer.

Pare absolut nebunească ideea la prima vedere şi cu totul de necrezut, dar la o analiză mai atentă a constituţiilor, a planurilor de „redresare” a aşa-zisei democraţii absolut inexistentă, sau mai bine zis transformată în demono-cratie, se descoperă clar scopul lor mârşav. Aşa au apărut în lume sectele, sincretísmul şi seculurizareă şi cu ajutorul lor au deschis calea largă pentru ECUMENISM – acest tãvălug, acest țunami spiritual al puterilor satanice, o noapte a mintii umane prin care se urmareste distrugerea Ortodoxiei.
Cine nu vede si nu intelege acest pericol, ascuns in spatele ecumenismului, este orbit de duhul luciferic al NOM (Noua Ordine Mondială) și NEW-AGE-ului, cele 2 brațe satanice ale societăților secrete – teozofice. Este orbit de duhul distrugător al Europei – această desfrânată, plină de “podoabe și giuvaericale” false – desigur, dar pe care cel ce nu are un studiu aprofundat al Scrierilor Sfinților Părinți, le percepe drept valori inestimabile… și astfel se rătăcește, piezându-și sufletul.

Euro-Omul si Omul lui Dumnezeu
Europa, integrare, curs-euro în creștere, euro-granițe, euro-alimente, euro-animale, euro-Omul, chiar și euro-Călugărul. Acestea sunt noile cuvinte introduse aproape cu forța în vocabularul întregului glob. Biata “Terra”! asistă neputincioasă la schimbările majore ce se petrec cu ea și nu e în stare decât să strige către Creator: “Salvează-mă Doamne”! Strigătul ei străbate universul și ajunge la Tronul Ceresc unde Tatăl Ceresc spune: “Așteaptă putin, că mai sunt ascunși în pântecul tău câțiva CĂLUGĂRI-OAMENI, și pentru rugăciunile lor, iată, am să liniștesc cu Cuvântul, mările și oceanele, țările și munții lor și cu lacrimile acelor călugări-oameni am să spăl păcatele tale, Terră desfrânată și am să-și redau strălucirea, liniștea și pacea Edenului… ”

Acesta ar fi un posibil scenariu în iconomia divină. O să-mi spuneți că e absurd și imposibil… Iar eu am să vă aduc aminte de Ninive și de Sodoma si Gomora, cele două scenarii care au fost posibile din marea milă și dreaptă judecată a Domnului, spre salvarea intru dragostea desăvârșită a Domnului, cu tot ce avea bun orașul Ninive, cu toți ninivitenii căzuți în genunchi și plini de lacrimi, regrete și umilință…, și celălalt ras de pe fața pământului și care a lăsat în urmă spre amintire doar o sărătură încremenită, lipsită de viață. În scenariul meu OAMENII LUI DUMNEZEU nu fac parte din proiectul “E.U., INTEGRAREA și BISERICA”, nu solicită și nu folosesc fonduri FARE pentru construirea si re-re-reconstruirea catedralelor, bisericilor și mănăstirilor, nu înființează hoteluri în curțile mănăstirilor numai pentru a justifica fondurile, nu participă la întruniri de PACE și nu vin cu lingurița de acasă ca să se cuminice la biserică. Oamenii Lui Dumnezeu vin din adâncuri, din pântecele Terrei și miros a cărbuni și a IUBIRE și Călugării-Oameni seamănă foarte mult cu “ATET ANATOLI” din fericitul ostrov,plin de lacrimi din interior. Deviza lor nu este “proletari (ecumenisti) din toate țările uniți-vă!” Ei strigă la fiecare ceas: “Hristos a înviat, bucuria mea!” Și la strigătul lor se umple Cerul de îngeri și de dulceața Numelui Sfânt cu care deschid porțile tuturor inimilor încremenite și înghețate.

CĂLUGĂRII-OAMENI au de multe ori aspect de nebuni și chiar acțiunile lor sunt uneori hilare în fața euro-călugărilor. În timp ce acestia din urmă se scolesc la mari universități Călugării-Oameni rătăcesc prin peșteri, prin păduri ascunse, recită psalmi pe de rost și plâng cu lacrimi fiebinți pentru fiecare vietate, planta sau om, atacat, distrus sau pierdut. Ei nu au facut rost de broșura “Politică Agricolă Comună”, nici de pliantul “Ghid U.E.”, nu participă la întâlniri PAN-Europene pe teme religioase și agricole, unde vin specialiști din toate colțurile Europei să îi învețe Agricultură Ecologică.

Dar Oamenii Lui Dumnezeu știu că există pe Terra o țară, Romania care a fost zeci de ani Grânarul Europei și acum, în momente de tulburări climatice, ei cheamă un Avva care le da binecuvântare și plantează un ciot uscat, apoi ridică toti mainile la Cer în rugăciuni, cu lacrimi fierbinți și Cel Milostiv își revarsă binecuvântarea cu rouă și ploaie, desțelenind sufletele lor și pământul dând roadă binecuvântată.

Călugării-Oameni îl au ca mentor desăvârșit pe Sf. Teodosie – începătorul vieții de obște, care a trăit cu sute de ani în urmă în mijlocul pustiei, la ieșirea din Bethleem și care, prin dragoste în Hristos, a strâns în peșterile pustiei cele 3000 de Călugări-Oameni și i-a învățat sa lucreze (rucodelie) coșuri împletite și apoi să se roage în Duh și Adevăr. Apoi delegă pe unii din ascultători, care plecau să vândă coșurile și să cumpere mâncare suficientă pentru 3000 de suflete.

Euro-călugării au norme si contracte în toate colțurile lumii pentru produsele lor de atelier (pictură, haine preoțești, obiecte de cult bisericesc) și sunt plătiți, bineînțeles, cu mulți euro. De aceea superiorii lor consideră că nu trebuie pierdută nicio clipă fără producție si pornesc atacul chiar și noaptea, reducând vizibil orele de rugăciune și somn, în favoarea producției, iar în timpul zilei se ocupă cu cazatul celor din hotelul proaspăt construit în curtea mănăstirii și ridicat cu forțe proprii (brațele călugărești și euroii obținuti din vânzarea obiectelor produse).

Călugării-Oameni trăiesc în ostroavele lor având drept ocupație principală rugăciunea curată pentru întrega omenire și ajutorarea celor ce sunt în pragul căderii, în cădere sau chiar a celor căzuți pentru că ei sunt conștienți de cele jurate în fața lui Hristos: “De ce ai venit aici, frate?” “Doresc viață pustnicească, prea cuvioase părinte!” Apoi au urechile bine destupate când li se citesc cele 3 voturi: sărăcie de bună voie, castitate, ascultare desăvârșită.

Având aceste ingrediente, peste care au aruncat un strat gros de Iubire în Hristos, încearcă să se mântuiască și să-i tragă și pe ceilalți în Împărăția Cerurilor, construind astfel suflete mântuite.

Euro-călugărul este îndemnat de superiorii lui, dotați cu un imens spirit civic – să construiască frumoase ziduri și minunate biserici în interiorul lor, dar să nu uităm niciodată că atunci: “Când trupul pleacă gârbovit, sufletul rămâne între zidurile pe care le-a construit” (Mircea Ștefănescu, Căruța cu paiațe)… “Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii și în munți și în peșteri și în crăpăturile pământului” (Evrei 11)

autor: Monahia Ecaterina Fermo

Articol preluat revista Atitudini Nr. 24 din 2012