Zeița anticorupție din Carpați, Laura Codruța Kovesi, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în perioada 2006-2012 și procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție în perioada 2013-2018, actualmente procuror șef al Parchetului European, a primit o lovitură năucitoare săptămâna trecută. Printr-o hotărâre definitivă, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul Consiliului Superior al Magistraturii și a respins cererea lui Kovesi de a i se recunoaște gradul profesional de procuror de Parchet de Înalta Curte de Casație și Justiție. Înalta Curte a confirmat astfel soluția pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, care a respins solicitarea formulată de Kovesi în 2018, cu motivarea că nu a dobândit acest grad profesional prin examen, această dețînând doar gradul profesional de procuror de parchet de tribunal. Kovesi a contestat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii la Curtea de Apel București, care i-a dat câștig de cauza, recunoscându-i gradul profesional solicitat. Instanța supremă a desființat săptămâna trecută hotărârea Curții de Apel că fiind nelegală și netemeinică.
Nu a susținut nici concurs pentru funcțiile de procuror general și de procuror șef al DNA
În octombrie 2006, când a fost numită procuror general al PICCJ de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției Monica Macovei, Laura Codruța Kovesi era încadrată procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, dețînând de câteva luni funcția de procuror șef al Biroului local al DIICOT. După ce a fost numită în funcțiile de procuror general al PICCJ și de procuror șef al DNA, nu s-a înscris și nu a susținut, cum ar fi fost firesc, examene pentru dobândirea gradelor profesionale de procuror de parchet de curte de apel și de Parchet de Înalta Curte de Casație și Justiție, temându-se mai mult că sigur că la astfel de examene ar fi ieșit la lumina adevărată să valoare profesională. Faptul că nu avea decât gradul profesional de procuror de parchet de tribunal nu a constituit un impediment pentru miniștrii de justiție care au propus-o în funcțiile susmenționate (Monica Macovei, Cătălin Predoiu, Victor Ponta, Raluca Prună) și pentru președinții care au numit-o în aceste funcții (Traian Băsescu, Klaus Iohannis). Dar, Kovesi nu a susținut niciun concurs nici pentru ocuparea funcțiilor de procuror general al PICCJ și de procuror șef al DNA. În cazul sau nu au au fost aplicate niciodată proceduri și criterii de selecție, deci nu se poate vorbi de o promovare pe meritocrație.
Promovarea să în funcția de procuror general al României în 2006 s-a făcut, așa cum am arătat de multe ori, pe pile, cunoștințe și relații: tatăl sau Ioan Lascu, procuror șef al Parchetului Mediaș din 1980, era în relații de prietenie cu cel mai apropiat colaborator al președintelui Traian Băsescu, Vasile Blaga, pe atunci ministru de interne și secretar general al PDL, iar ea a fost colegă de facultate cu liderul de atunci al partidului prezidențial-PDL, Emil Boc, și cu șefa de cabinet a ministrului justiției, judecătoarea clujeană Monica Niculescu, propulsată de Boc în această funcție. Toți factorii politici implicați au văzut în Kovesi marionetă perfectă, fapt pe care această l-a confirmat cu vârf și îndesat. Nu a contat deloc că nu avea nici experiență profesională nici experiență managerială corespunzătoare, în condițiile în care nu a condus până atunci nici măcar un parchet de judecătorie sau de tribunal. Numirea să în funcția de procuror șef al DNA, în aprilie 2013, s-a făcut în urmă unui troc politic între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, care își asumase în acest scop și funcția de ministru interimar al justiției. Trocul dintre Băsescu și Ponta a fost intermediat de fostul ministru și consilier prezidențial Elena Udrea și de fostul șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, care a apelat și la ex-directorul SRI George Maior și la ex-deputatul Sebastian Ghiță, amândoi amici apropiați ai premierului social-democrat. Astfel, Băsescu a reușit să o impună pe Kovesi la șefia DNA, iar Ponta a obținut numirea în funcția de procuror general al României a fostului sau coleg de facultate Tiberiu Nițu.
Un procuror șef european care menajează firmele multinaționale
Înaintea loviturii primite de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv după declanșarea actualei crize politice, numele Laurei Codruța Kovesi a fost pomenit cu o frecvența mai ridicată în analize și comentarii politice, în sondaje de opinie, în articole de presă și chiar într-o piesă muzicală cu iz satirico-politic. Analiști și comentatori politici au predictionat că Laura Codruța Kovesi va fi un candidat redutabil al dreptei la alegerile prezidențiale din 2024, cea mai plauzibilă fiind susținerea sa de către USR. Conform unui sondaj relativ recent, care nu a fost dat publicității, Kovesi s-ar clasa pe primul loc în topul popularității în rândul românilor, cu un procent de circa 35%. Prenumele său Codruța a fost invocat amenințător la adresa președintelui Klaus Iohannis în ultima piesă muzicală a trupei Taxi, cunoscută pentru afinități cu mișcarea #rezist și USR. Site-uri care s-au remarcat că trompete ale Binomului SRI-DNA au ridicat-o în slăvi pe Laura Codruța Kovesi pentru primele arestări operate de Parchetul European, care au fost asociate cu celebra mafie calabreză Ndrangheta. Ori, în speță au fost arestați pentru evaziune fiscală în valoare de 13 milioane de euro 10 traficanți de autoturisme de lux din Germania, Italia și Bulgaria, dintre care trei ar fi avut apartenența la Ndrangheta. Acest dosar cu traficanți transfrontalieri de mașini ne amintește de primul dosar piedestal al lui Kovesi, care a fost dosarul clanului Circarilor, pe care l-a soluționat în perioada în care a fost procuror șef al Biroului DIICOT Sibiu și l-a invocat în vederea numirii sale în funcția de procuror general al României. În acel dosar au fost anchetați și trimiși în judecată niște cămățări din Mediaș, orașul natal al lui Kovesi, în care tatăl sau a fost procuror șef timp de 30 de ani, acesta sprijinind-o în soluționarea cauzei.
Ne-am fi așteptat că eroina anticorupție din Carpați să debuteze în Europa cu combaterea marii evaziuni fiscale practicate de multe firme multinaționale. Mai ales că cele mai bogate țări de pe mapamond, reunite în G20, au decis la recentul summit de la Roma, impozitarea cu 15% a firmelor multinaționale. Dar, după cum se știe, în perioada de 12 ani în care a deținut funcțiile de procuror general al României și de procuror șef al DNA, Kovesi nu a avut curajul să investigheze marile companii multinaționale care operau în România și a mușamalizat anchetele demarate asupra acestora. Foștii procurori șefi adjuncți ai DIICOT, Ciprian Nastasiu și Angela Ciurea, au devoalat că procurorul general Laura Codruța Kovesi le-ar fi solicitat să o lase mai moale cu dosarul privatizărilor strategice. Cert este că fostul procuror general Kovesi a mușamalizat dosarul ALRO, în care au fost vizați și interceptați inclusiv foștii consilieri prezidențiali Elena Udrea și Theodor Stolojan, folosindu-l în acest scop pe subalternul său Horia Valentin Șelaru, care a dispus în ianuarie 2010, după realegerea președintelui Băsescu, neînceperea urmăririi penale în cauza.
Mușamalizări și menajări a la Kovesi
În calitate de procuror șef al DNA, Kovesi a mușamalizat megadosarul MICROSOFT-EADS, pe care ea însăși l-a anunțat cu surle și trâmbițe în vara anului 2014, când s-a lăudat că, sub lupa procurorilor anticorupție, s-ar află în jur de 40 de înalți demnitari (prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, șefi din poliție și de servicii secrete, s.a.) care au condus destinele României în utimii 15 ani. Atunci a anunțat inclusiv că s-au conturat un prejudiciu de sute de milioane de euro și o mită de circa 60 de milioane de euro. După câțiva ani s-a ales praful de acest megadosar, fiind trimiși în judecată doar niște peștișori autohtoni, Kovesi și subalternii săi neavând curajul să ia bani mărunți coorporatia americană MICROSOFT și concernul franco-german EADS. Probabil că așa se explică sprijinul decisiv pe care i l-au acordat Franța și Germania în ocuparea funcției de procuror șef al Parchetului European.
Pe de altă parte, nici când era procuror general al României nici după ce a devenit procuror șef al DNA, Kovesi nu a demarat nicio investigație cu privire la devalizarea Fondului Proprietatea, întrucât în administrarea acestuia a fost implicat fostul ambasador al SUA în România, Mark Gittenstein, cunoscut că un fervent susțînător al sau. În cursul mandatului de ambasador (2009-2012), Gittenstein a fost implicat în numirea firmei Franklin Templeton Investment Management Ltd. că administrator unic al Fondului Proprietatea, făcând intervenții la președintele Traian Băsescu și la premierul Emil Boc pentru a influență justiția autohtonă în acest sens. După încetarea mandatului de ambasador, Gittenstein a fost implicat în administrarea Fondului Proprietatea în calitate de membru al Comitetului Reprezentanților acestui fond, dețînând această funcție din 2013 până în prezent.
Principala preocupare a lui Kovesi, mai ales că procuror șef al DNA, a fost „decaparea” politicienilor care dețineau funcții importante în stat și în administrația publică locală (prim-miniștri, miniștri, parlamentari, președinți de consilii județene, primari) și a oamenilor de afaceri autohtoni care nu erau agreați de păpușarii săi din țară sau de afară. Acum, după ce a fost umflată cu atâtea pompe mediatice, românii, că și ceilalți europeni, așteaptă că, în calitate de procuror șef al Parchetului European, să se ia la tranta cu marea infracționalitate economico-financiară din cadrul Uniunii Europene. Mari speranțe nu avem după dosarele cu care a demarat. Recentă hotărâre a instanței supreme din România de a nu-i recunoaște gradul profesional de procuror de Parchet de Înalta Curte de Casație și Justiție constituie o lovitură devastatoare de imagine pentru Laura Codruța Kovesi. Mai mult, după această hotărâre definitivă, Kovesi riscă să piardă funcția de procuror șef al Parchetului European, având în vedere că pentru ocuparea acesteia trebuia să îndeplinească condiția de a fi deținut cea mai înalta calificare, respectiv cel mai înalt grad profesional în țară de origine.
Autor: Valer Marian
Sursa: cotidianul.ro