Următorul punct de vedere a fost exprimat de liderul ungar Viktor Orban într-un articol intitulat «Samizdat 15», postat online. Acesta vine după o recentă decizie a Curţii de justiţie a Uniunii Europene (CJUE) căreia Ungaria i se opune, care decizie dispune ca statele membre UE să permită accesul migranților ajunși la frontiere.
Potrivit lui Orban, poziția stabilită la nivelul CJUE se află în contradicție cu Constituția Ungariei. „În acest context, gărzile de frontieră nu vor permite accesul migranților, iar cei care reuşesc să pătrundă ilegal sunt împiedicaţi să rămână. De asemenea, migranţii care cer azil trebuie să aplice din afara Ungariei”, spune premierul maghiar.
Ungaria se opune deciziei CJUE, care dispune ca statele membre UE să permită accesul migranților ajunși la frontiere. Potrivit lui Orban, poziția stabilită la nivelul CJUE se află în contradicție cu Constituția Ungariei. În acest context, gărzile de frontieră nu vor permite accesul migranților, iar cei care reuşesc să pătrundă ilegal sunt împiedicaţi să rămână. De asemenea, migranţii care cer azil trebuie să aplice din afara Ungariei.
Curtea constituţională a Ungariei, la care guvernul a apelat după decizia CJUE, a stabilit că executivul „trebuie să apere identitatea constituţională a ţării, chiar dacă aceasta vine în contradicţie cu decizia CJUE” şi că acolo unde instituţiile UE „nu-şi exercită efectiv competenţele comune, îşi pot exercita competenţele autorităţile ţării”, arată Orban.
În plus, „relaţia dintre migraţie şi demnitatea umană trebuie examinată şi din perspectiva populaţiei istorice existente a ţării”, scrie premierul ungar, vorbind de o „decizie de importanţă istorică, în al cărei centru se află fiinţa şi demnitatea umană, ceva rar văzut în Europa de azi”.
„Astăzi, europenii nu au dreptul să decidă lângă cine doresc să trăiască în propria lor ţară”
Potrivit lui Orban, în societăţile occidentale individul a fost dezrădăcinat din comunităţile sale. Astfel, premierul a făcut referire la specificul naţional, ce cuprinde sfera „lingvistică, familială şi religioasă”. În acest moment, liderii UE își consideră cetățenii „persoane fără atribute: pot trăi oriunde, pot vorbi orice limbă, se pot închina la orice divinitate”, în timp ce „comunităţile tradiţionale au rămas fără apărare”.
„Astăzi, europenii nu au dreptul să decidă lângă cine doresc să trăiască în propria lor ţară, chiar dacă imigraţia în masă duce la dezintegrarea comunităţilor tradiţionale care reprezintă baza identităţii lor ca indivizi. În final, în termeni de drepturi fundamentale, astăzi europenii nu au dreptul la ţara lor, limba lor, cultura lor, familia lor şi Dumnezeul lor”, motiv pentru care Curtea Constituţională a luat atitudine, a conchis Orban.
Afirmațiile lui Viktor Orban au făcut făcute în contextul în care la nivelul blocului comunitar, anumiți lideri politici vorbesc acum deschis despre transformarea Uniunii Europene în „Statele Unite ale Europei”. Astfel, statele din cadrul alianței ar urma să fie conduse în sistem federal, dintr-un punct de mare influență al alianței politico-economice.
«Samizdat nr 15»
Viktor Orbán
Cu încălcarea prevederilor Legii fundamentale a Ungariei, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că Ungaria trebuie să introducă pe teritoriul său migranții care până acum au fost împiedicați să intre prin gard și de către polițiștii de frontieră maghiari.
Polițiștii noștri de frontieră nu au permis migranților să intre. Celor care au reușit să intre ilegal nu li s-a permis să rămână pe teritoriul maghiar. Cei care doresc să solicite azil au trebuit să depună cererile în afara teritoriului Ungariei.
Guvernul maghiar a apelat la Curtea Constituțională a Ungariei cu această întrebare: Ce ar trebui făcut acum?
Curtea Constituțională a emis trei sentințe.
Acesta a confirmat că Guvernul trebuie să ne apere identitatea constituțională – chiar dacă acest lucru contravine hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Acesta a afirmat că, dacă instituțiile UE nu își exercită competențele partajate în mod eficient, atunci autoritățile maghiare le pot exercita.
Acesta a afirmat că relația dintre migrație și demnitatea umană trebuie examinată și din perspectiva populației istorice existente a țării.
Aceasta este o hotărâre de importanță istorică.
Nu este o lectură ușoară. În centrul ei se află ființa umană și demnitatea umană – ceva ce se vede rar în Europa de astăzi.
În apărarea demnității umane, instanțele internaționale au urmat aceeași cale ca și societățile europene progresiste, în general. Ei au dezrădăcinat individul din comunitățile sale naturale, lingvistice, culturale, familiale și religioase. Ei neagă că apartenența la astfel de comunități face parte din identitatea cuiva și, prin urmare, este un element constitutiv al demnității umane. Ei neagă că acest lucru merită protecție în cadrul drepturilor fundamentale. Astăzi ei văd doar indivizi care sunt oameni fără atribute: ar putea trăi oriunde, vorbi orice limbă sau să se roage oricărui zeu.
Comunitățile tradiționale au devenit complet lipsite de apărare: nu li se opune doar progresismul politic, ci și legea. Astăzi, europenii nu au dreptul de a decide asupra celor cu care doresc să trăiască în propria lor țară – chiar și atunci când imigrația în masă duce la dezintegrarea comunităților tradiționale care stau la baza propriilor identități ca indivizi. În cele din urmă, în ceea ce privește drepturile fundamentale, europenii de astăzi nu au niciun drept la țara lor, la limba lor, la cultura lor, la familie și la Dumnezeu.
Decizia Curții Constituționale a Ungariei ia poziție împotriva acestui fapt. Ia un sistem de drepturi ale omului răsturnat și îl pune pe picioare. În această lumină ar trebui să citim ce spune decizia despre puterile Uniunii Europene și suveranitatea Ungariei. Statul maghiar are datoria de a preveni încălcările grave ale identității persoanelor – chiar dacă astfel de încălcări provin dintr-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene sau din deficiențe în exercitarea puterii de către UE. Mediul social tradițional al oamenilor care trăiesc în Ungaria nu trebuie lăsat să se schimbe fără un mandat democratic și supravegherea statului.
O patrie există doar acolo unde există și drepturi. Și potrivit Curții Constituționale a Ungariei, maghiarii au dreptul la propria lor patrie.
Sursa: anonimus.ro