E foarte bine ca se investigheaza – jurnalistic sau oficial – afacerile dubioase ale dezvoltatorilor, oricare ar fi ei.
Dar e frustrant ca – in continuare – dezbaterea publica ocoleste ceilalti doi factori determinanti in aceasta ecuatie:
1. Cei care au dat autorizatii, constienti fiind ca vor fi niste odioșenii inghesuite una in alta, construite claustrofob si fara spatii verzi/diverse facilitati.
2. Specimenele care achizitioneaza apartamente “de lux” facute din chirpici cu update, mult plastic, sticla si fierătanii. La toate blocurile “de lux” vezi cu ochiul liber, dupa 1-2 ani, infiltratiile si mucegaiurile aparute pe fațade. Cam cata minte sa ai sa dai bani pe-o cotineața inghesuita intre alte cateva zeci, fara un fir de iarba, un magazin, o parcare etc.?
Fara complicii din administratiile locale si fara turmele de cumparatori, niciun dezvolator nu si-ar face de cap. Da’ asa…daca vrea corporatistul mic de beci apartament la borcan, de ce sa nu-i dai? Ca strici placerea omului…
Autor: Valentina Serbanescu