“Eu am urmarit evoluţia drepturilor la homosexualii din Canada, și treaba stă cam așa:
La început au zis ca ei nu vor absolut nimic, doar să fie acceptaţi. Au fost acceptaţi.
După aia au vrut sa fie consideraţi oameni normali (nu oameni cu probleme psihologice, așa cum erau declaraţi ei în urmă cu 20 de ani). Au fost.
Dupa aia au vrut o zi dedicată lor, Gay Parade. Au primit-o și pe asta. Dar o zi nu a fost de ajuns. Anul asta au avut o lună întreagă dedicată lor. Luna iunie. Steagurile curcubeu au fluturat timp de o lună pe toate instituțiile publice. Să nu mai zic câtă atenție li s-a oferit în mass media.
După aceea au vrut drepturi, să se căsătorească și să aibă copii. Li s-a dat și asta. După aia au vrut ca niște copii inocenţi să înveţe la școli toate mizeriile pe care le fac ei (sex anal, oral), să înveţe de identitatea de gen. S-a făcut și asta.
Anul acesta o Universitate creștină de avocaţi din Canada a fost dată în judecată de homosexuali pe motive de discriminare. Universitatea a pierdut procesul.
Tot anul ăsta statul a înființat un program prin care ajută studenții să își găsească un loc de muncă pe timpul verii. Problema e că tu, companie, nu poţi participa la acest program decât dacă semnezi o hârtie potrivit căreia ești de acord să angajezi homosexualii. Prin urmare, statul canadian a fost dat în judecată de companiile care au valori creștine.
Deci homosexualii au tratament special, încalcă toate drepturile celorlalți, și tot ei sunt victimele?
Vă sugerez la cei care staţi în România, să nu faceţi nici un compromis. Nu cedaţi absolut deloc, nimic. Sunt și ei oameni, nu-i urâţi, nu-i bateţi, nu-i înjuraţi. Dar nu acceptaţi să vă calce în picioare valorile și principiile.
E dreptul vostru să vă apărați valorile.”