Autonomia locala administrativa – asigura locuitorilor posibilitatea de a se autoadministra urmarindu-si propriile interese financiare, prioritati sociale si de infrastructura specifice regiunii; aduce reducerea guvernarii centralizate fiind modelul prezent spre care se tinde in Romania.
Autonomia culturala – nu este acordata unei regiuni administrative sau teritoriale ci unui grup etnic sau lingvistic. Se practica atunci cand minoritatea este raspandita intr-un teritoriu fara sa reprezinte majoritatea sau atunci cand grupul etnic nu doreste autonomie teritoriala. Legea privitoare la statutul minoritatilor nationale in Romania, care va fi probabil aprobata pana in toamna lui 2011, ofera atat de jure cat si de facto acest tip de autonomie minoritatilor din Romania. Se garanteaza educatia in limba minoritatilor in scoli si universitati ca si administrarea institutiilor culturale specifice.
Autonomia teritoriala – acorda un statut special unei regiuni teritoriale careia i se transfera importante puteri exercitate de reprezentanti alesi local. Administratia, justitia si legislatia este autonoma. In functie de specificul local, regiunile autonome teritoriale beneficiaza si de un sistem de educatie si un sistem medical propriu, de politie locala, de taxare proprie si isi autoadministreaza sistemul de transport. Acest model de autonomie este raspandit in Europa, fiind specific regiunilor mai prospere economic decat restul statului. Politica externa si apararea raman in responsabilitatea autoritatilor centrale, autonomia teritoriala neimplicand trasarea unei granite sau renuntarea la integritatea statala. Exemple de astfel de autonomii teritoriale sunt Catalunia in Spania, Scotia in Marea Britanie, Muntele Athos in Grecia sau Valle d’Aosta in Italia.
Legislatia referitoare la autonomie
Legal, Constitutia Romaniei nu ofera posibilitatea acordarii unei autonomii teritoriale, Romania nefiind singurul stat european aflat in aceasta situatie. Legislatia europeana nu abordeaza explicit subiectul, iar standardele europene in materie de protectia minoritatilor nu reglementeaza autonomia teritoriala. In 1993, recomandarea 1201 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei prevedea posibilitatea acordarii unui statut special dar juridic se considera ca acest document nu are valoare obligatorie.
Consiliul National Secuiesc a atacat legal in numeroase randuri acest subiect, solicitand Natiunilor Unite o pozitie privitoare la autonomia teritoriala. Aceasta a venit in vara lui 2010 sub forma unei respingeri din partea ONU. Motivatiile au facut referire la politica Romaniei foarte permisiva vizavi de minoritatea maghiara, reprezentantii acesteia fiind la guvernare aproape neintrerupt in ultimii 20 de ani. In prezent, ministrul Culturii si Patrimoniului National din Romania este etnic maghiar, membru al UDMR.
Cum abordeaza politicienii maghiari si romani subiectul autonomiei
Partidul extremist nationalist Jobbik este al treilea partid ca importanta din Parlamentul Ungariei. Jobbik sustine cererile Consiliului National Secuiesc de acordare a autonomiei teritoriale in Harghita si Covasna. Partidul Romania Mare, partidul extremist nationalist din Romania, nu a obtinut voturi suficiente pentru a intra in Parlamentul Romaniei dar detine un fotoliu de europarlamentar.
Citirea mesajului premierului Ungariei, Viktor Orban (membru Fidesz), pe 15 martie 2011 la Targu-Mures (Romania), a nascut un razboi al declaratiilor. Pasajul incriminat “sa fie Ardealul si natiunea ungara asa cum au fost” nu a facut parte din textul oficial dar a fost citit in continuarea mesajului oficial, confuzia nascuta ducand la proteste ale deputatilor romani. Ambasadorul Ungariei, Oskar Fuzes: “S-a facut confuzie intre mesajul premierului ungar, Viktor Orban, poemul lui Petofi Sandor si discursul sotiei mele”. Oskar Fuzes este deocamdata mentinut in postul de la Bucuresti.
Laszlo Kover, presedintele Parlamentului Ungariei, in martie 2011: “Nu doar oamenii cer autonomia, ci este si vointa Divinitatii. Ungaria sprijina interesul secuilor pentru autonomie”. Kover, membru al partidului de guvernamant Fidesz, nu a precizat despre ce tip de autonomie este vorba. El face parte din aripa dura a Fidesz.
Crin Antonescu, presedintele PNL si lider al opozitiei: “Protestam categoric fata de modul in care presedintele Parlamentului maghiar isi permite pe teritoriul Romaniei sa vorbeasca despre lucruri care afecteaza Constitutia Romaniei”. “E cazul sa semnalam domnului Viktor Orban si administratiei sale ca Romania este o tara locuita”. “Cred ca astazi suntem in situatia in care conducatorul Romaniei este vasalul conducatorului Ungariei”.
Victor Ponta, presedintele PSD si lider al opozitiei, a propus in Parlamentul Romaniei adoptarea unei declaratii de condamnare a mesajelor politicienilor maghiari. “Pentru noi, prietenia dintre Basescu si Viktor Orban e un pericol pentru noi ca tara si ca pozitie in Europa. S-au gasit amandoi: doi oameni la fel de ingusti in gandire, la fel de dornici de putere absoluta”, a declarat ulterior Ponta.
Abordarea mass-media
Mass-media din Romania a acordat importanta gestului extremistului maghiar Csibi Barna care a spanzurat in public in martie 2011 o papusa reprezentandu-l pe Avram Iancu, un erou al romanilor ardeleni. Cu aceasta ocazie, anumite televiziuni romanesti au oferit spatii largi lui C.V.Tudor, presedintele partidului extremist nationalist PRM. Astfel, vreme de cateva zile, discursul extremist (fie el roman, fie maghiar) a primit o importanta tribuna de exprimare.
Dan Tapalaga, jurnalist roman HotNews.ro: “Radicalii si extremistii maghiari, in competitie interna la Budapesta, se agita in 2011 mai tare decat de obicei din ratiuni pur electorale. In ultimii ani, politicienii romani maturi au invatat sa-i ignore sau sa explice rational de ce planurile secesioniste isi pierd sensul in interiorul Uniunii Europene.Dar recursul la discursul nationalist, radical si xenofob a ramas ultima arma, profund nociva, la care apeleaza opozitia in lupta cu Traian Basescu. Este cel mai facil si toxic mod de a obtine voturi, aplicat cu succes de ultrapopulisti din Ungaria, Franta, Marea Britanie sau unele tari nordice.”
Kreko Peter, analist maghiar Political Capital: “Fidesz nu-si poate imbunatati pozitia in Romania cu declaratii extremiste. Daca politicienii Fidesz ar imbratisa autonomia, aceasta ar putea deteriora relatiile romano-ungare, care s-au imbunatatit in mod real in ultimii ani, ceea ce nu ar fi in interesul niciunei parti.”
