Sunt obligat să stau cu privirea sau, măcar, cu coada ochiului la emisiunile de ştiri. Fierbe lumea politică de parcă ar fi pe front. Războiul pentru putere (din păcate, doar un război pentru banii de la buget) se înteţeşte cu fiecare zi. Sursele celelalte s-au cam împuţinat şi presupun prea multă muncă. Și, de cînd a început scandalul moţiunii de cenzură, liberalii ies la vorbitor şi se poartă ca iepurii prin zăpadă. Merg unul după altul pe aceleaşi argumente şi propoziţii. Și se laudă de mama focului.
Guvernul Orban în trei luni a făcut şi a dres precum copilul de împărat din basmele lui Petre Ispirescu. Alina Gorghiu-Isar face turul televiziunilor şi vorbeşte cu elan patriotic despre marile succese ale scurtului mandat al PNL. Într-o emisiune de la TVR, România 9, am încercat să-i întrerup poezia politică lăudăroasă, spunîndu-i că minte. A sărit ca arsă, socotindu-se lezată, dacă nu chiar jignită. Or, acuzaţia de minciună nu era adresată doamnei Alina Gorghiu-Isar, ci vicepreşedintelui liberal aflat alături de mine. Iar acuzația era valabilă, în egală măsură, pentru Ludovic Orban sau pentru Ionel Dancă şi Florin Cîţu şi toţi ceilalţi. Pentru că nu era timp de intrat în amănunte şi pentru a nu lăsa impresia că au fost doar nişte vorbe în vînt, încerc să pun cap la cap o serie de argumente care m-a dus în situaţia de a formula o asemenea acuzaţie valabilă şi pentru alţi oameni politici.
Prima şi cea mai importantă acuzaţie pe care aş aduce-o PNL-ului este încercarea de a încropi o echipă la Ministerul Sănătăţii, care echipă, în mare parte adusă de la Sibiu (plus reprezentantul lui Cristian Buşoi), a încropit o Ordonanţă de Urgenţă prin care bugetul Ministerului Sănătăţii să fie jumulit şi de cîteva clinici private. Operaţiunea, by night, a fost vîndută românilor ca o mare modernizare a sistemului şi ca o spectaculoasă îmbunătăţire a asistenţei medicale, fiind o tentativă acoperită de spart banca bugetului public pentru Sănătate. Ulterior, a început să circule informaţia că OUG răspunde unei condiţii puse de marile clinici private, aflate în negociere cu CNAS şi cu un mare fond de investiţii. Și care fond, fără o branşare a clinicilor private la bugetul public de sănătate, n-ar mai fi interesat.
A doua mare afacere a Guvernului Orban a fost acordarea unui ajutor de stat de 830 milioane euro către companiile energofage. Între beneficiarele acestui ajutor de stat se află ALRO, SIDEX şi Combinatul Siderurgic Hunedoara, Petrom etc. Sunt 170 de companii energofage, din care numai 25-30 sunt companii cu acţionariat român. Circulă informaţia că, în data de 3 decembrie, Florin Cîţu s-ar fi întîlnit cu Sangiv Gupta şi că reducerea preţului la gaze pentru noul proprietar SIDEX ar fi fost convenită sub forma unui ajutor de stat. Să nu uităm că preţul energiei la ALRO a fost stabilit în urma unei întâlniri (tot spre seară, dar la Cotroceni, între Traian Băsescu şi Vitali Matsitski, întîlnire intermediată de Theodor Stolojan, Elena Udera și Dorin Cocoş. Mai trebuie precizat că, încă de pe vremea Guvernului Cioloş, aceleaşi companii energofage sunt scutite de plata anuală a 500 de milioane de euro, contravaloarea certificatelor verzi pe care ar trebui să le achiziţionaze. Ca o mare favoare făcută românilor, preţul limită stabilit de pe vremea guvernării PSD a fost anulat şi România a trecut la liberalizarea preţului la gaze. Consecinţele, le vom vedea în curînd!
Nici nu s-a instalat bine în Piaţa Victoriei că Guvernul Orban a început demersurile pentru a scuti două bănci pentru locuinţe de obligaţiile stabilite de o sentinţă definitivă a ICCJ. Este vorba de un alt tun în valoare de 300 de milioane de euro. Iată comentariile unui analist financiar:
“ Ordonanța de Urgență de astăzi prin care Orban scutește de la returnarea sumelor fraudate în mod real NU DE cei care au economisit în scop nelocativ, cu primă de stat (clienți ai băncilor), ci pe cele două bănci de locuințe ,,austriece” (300 de milioane de euro), arată cât valoarează decizia ICCJ pentru ,,guvernul meu/guvernul anti-ciumă roșie”. ZERO. Prin Ordonanța de urgență de astăzi, vârâtă pe ultimul metru de un guvern muribund, noaptea ca hoții, coroborată cu tăierea pensiilor magistraților viitor pensionari, guvernul Orban vrea să le scoată pe nas judecătorilor (la cel mai înalt nivel, ICCJ) pentru că au avut curajul să dea decizii împotriva intereselor terminațiilor fostei Securități și mai ales în conformitate cu legea și nu cu vechile protocoale”.( Radu Soviani pe blogul său).
Care este explicația acestui cadou făcut într-o agitată criză de bani pusă pe seama risipei PSD? Care este explicaţia împrumuturilor de peste 40 de miliarde, luate de Ministerul Finanţelor în scurta perioadă luminată de Florin Cîţu? Iată explicaţia unui senator PNL, cu tot umorul ei involuntar:
“PSD nu are căderea să conteste vreo decizie/măsură a guvernului Orban, în condițiile în care și-a bătut joc de șansa de dezvoltare a României. Guvernul Orban respectă drepturile și libertățile cetățenilor, consolidează statul de drept și readuce credibilitate României în plan extern” (Daniel Cadariu, senator PNL de Suceava).
Nu trebuie să uităm că PNL-ul şi Guvernul Orban au anulat acciza la carburanţi, generînd o ieftinire a acestora. Dar trebuie să precizăm că a făcut-o fără o reglementare sau un protocol cu marii distribuitori. Iar aceştia au redus preţurile, dar nu în echivalentul accizei, ci cu un procent între 8-10%, păstrat pentru ei. Cu această decizie luată la grămadă, PNL şi Guvernul Orban contribuie la o creştere a venitului marilor companii petroliere.
Tot liberalii, plîngăcioşi după bani, au anulat şi OUG 14/2018, renunţînd la taxa pe activele bancare, pe licenţele 5G şi de 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice, adică la aproximativ alte 1,6 miliarde de lei.
Cum au fost cheltuiţi cei 40 de miliarde împrumutaţi cu viteza gîndului de Florin Cîţu? Un senator PNL zice că din aceste împrumuturi s-a făcut „Rambursarea TVA – restant din luna aprilie 2019 (5 miliarde lei), alături de plata unor sume importante către firmele care au făcut lucrări prin PNDL II (5 miliarde lei) și plata concediilor (1,2 miliarde lei)”.
De aici rezultă 11,2 miliarde! Dar restul unde sunt? În decembrie, cînd Guvernul Orban se plîngea de bani, a acordat la rectificarea pentru Culte peste 20 de milioane de lei. În ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de înfiinţare a Muzeului Naţional IC Bratianu de la Florica, urmînd ca acesta să fie inaugurat pe 24 mai. S-au alocat fonduri importante. Două muzee mari ale României: Muzeul Naţional de Istorie (încă nerestaurat în întregime) şi Muzeul Peleş (şi el cu probleme grave de reparaţii şi întreţinere) împrumută piese și dau o mână de ajutor. Mai mult, Muzeul Constantin Brancuşi, înfiinţat tot prin decret prezidenţial semnat de Klaus Iohannis în 15 iulie 2015, nu prea există. Iată cîteva detalii de la TVR:
“Ministerul Culturii are la dispoziție mai puțin de 3 ani să deschidă muzeul. În caz contrar, pierde clădirea. În curte zace părăsită, de peste 8 decenii, prima varianta a Mesei Tăcerii, sculptată de Brâncuși. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Muzeul „Constantin Brâncuși” a beneficiat anul trecut de un buget de aproape 2,8 milioane de lei. Însă până acum nu au fost efectuate deschideri de credite pentru că instituția nu a solicitat necesar de credite lunar”(site TVR, 20 ianuarie 2020).
De bună seamă că, pentru liberali, Brătienii sunt mai importanţi decît Brâncuşi!
Lista cadourilor făcute de liberali, artişti în ordonanţe şi hotărîri de guvern pentru prieteni, ar putea continua. Și le vom reproduce pe măsură ce le vom descoperi. Numai cele de sus sunt suficiente pentru a mai reduce din potopul de laude şi informaţii bombastice cu care liberalii se fudulesc pe unde apucă. Și pentru că încercăm să ţinem un echilibru, adăugăm şi noi cîteva din lucrurile bune (cel puţin în aparenţă), pe care le-au pus pe hîrtie în aceste trei luni. Și care nu reprezintă, în nici un caz, un efort care să-i fi cocoşat!
Guvernul Orban a obținut abrogarea Recursului compensatoriu, a eliminat supraimpozitarea contractelor part-time, a redus numărul de ministere de la 26 la 16 (încă nu ştim cu ce beneficii şi folos!), a liberalizat rezidențiatul despre care premierul a crezut că e un fel de cazare.
A decis plafonarea indemnizațiilor pentru demnitari și a sporurilor din sectorul public la nivelul lunii decembrie 2019, alături de încetarea detașărilor din sectorul privat în sectorul public, prin care erau evitate concursurile de ocupare a unor funcții publice, și, în paralel, plata activităților desfășurate de militari și polițiști în zilele libere sau de sărbătorile legale și a alocației pentru drepturile de hrană. De asemenea, a decis suspendarea pensiilor speciale pentru primari în 2020.
Tot liberalii au dat două OUG pentru – acordarea unui ajutor de salvare pentru Complexul Energetic Oltenia și TAROM; -reorganizarea ANAF pentru eficientizare activitate colectare veniturilor bugetare, reducere 2.000 de posturi și informatizarea serviciilor fiscale – precum și o hotărâre referitoare la programul „Prima Casă” cu un plafon de 2 miliarde lei; OUG pentru întărirea luptei împotriva infractorilor printr-o mai bună colaborare între poliția judiciară și parchete și o altă OUG pentru modificare statului polițiștilor, ambele ca urmare ale unor decizii CCR; două OUG pentru organizarea recensământului agricol 2020 și pentru organizarea recensământului populației 2021
Pornind de la aceste succese pe care le socot istorice şi strălucitoare, liberalii consideră că “Parlamentul a dat o lovitură cruntă democrației, demițând un Guvern care a cerut mai multă democrație pentru români iar majoritatea parlamentară care a votat moțiunea de cenzură a aratat că acționează împotriva voinței poporului român” .
Răniţi în suflet, speriaţi că nu se mai întorc la putere, liberalii se laudă cu ce apucă. Le umflă şi apoi le mint, făcînd din ţînţar armăsar şi din nenorocire succes politic. De-aia ziceam că mint!
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul