Potrivit unui nou studiu, citirea textelor tipărite îmbunătățește mai mult înțelegerea decât citirea materialelor digitale, scrie The Guardian. Cercetătorii de la Universitatea din Valencia au analizat rezultatele a peste douăzeci și patru de studii publicate între 2000 și 2022, care au evaluat aproape 470.000 de participanți.
Datele cumulate sugerează că citirea materialelor tipărite pe o perioadă lungă de timp ar putea stimula abilitățile de înțelegere de șase până la opt ori mai mult decât o face lectura digitală.
Tiparul oferă o mai bună înțelegere a textului, față de suportul digital, mai ales pentru copiii de clase primare, în cazul cărora deprinderea cititului este în curs de formare.
De fiecare dată când cumperi o carte sau altă bucurie prin Răsfoiala, devii ambasador al culturii într-o societate care și-a înstrăinat valorile esențiale.
Cu doar un click, ne ajuți să spunem lumii că noi credem în Carte. Credem în tihna refugiului în care ne adăpostește, în freamătul minții care ne îndeamnă să descoperim totul, în bucuria și râsul cu care ne alină, în puterea ei de a lucra în inimile și mințile noastre pentru Bine.
Textele digitale au o calitate mai scăzută, spun cercetătorii
“Asocierea dintre frecvența lecturii digitale în timpul liber și abilitățile de înțelegere a textelor este aproape de zero„, spune Ladislao Salmerón, profesor la Universitatea din Valencia, coautor al lucrării. Acest lucru poate fi explicat de
„calitatea textelor digitale, care tinde să fie mai scăzută decât cea întâlnită în mod obișnuit în texte tipărite”.
Textul de pe rețelele de socializare, de exemplu, poate fi conversațional și nu are o sintaxă clară și un raționament complex.
Profesorul a explicat că mentalitatea de lectură pentru textele digitale tinde să fie mai superficială decât cea adoptată atunci când citim pe tipar, în cazul primelor scanarea textului fiind mai frecventă. Acest lucru poate însemna că
„Cititorul nu se cufundă pe deplin în narațiune sau nu surprinde pe deplin relațiile complexe dintr-un text informativ”.
Studiul, publicat în Review of Educational Research, a constatat că, în timp ce pentru elevii din ciclul primar există o corelație negativă între lectura digitală și abilitatea de a înțelege un text, aceasta devine pozitivă pentru elevii din ciclul secundar și universitar.
Acest lucru se poate datora faptului că cei mici sunt mai puțin capabili să se descurce cu distragerea atenției, cum ar fi mesajele primite în timpul lecturii, frecvente în situația lecturii digitale. Abilitatea de a ne regla cogniția evoluează în timpul adolescenței. Copiii mici nu sunt pe deplin dezvoltați pentru a-și autoregla activitatea în timpul unei lecturi digitale.
Autorii studiului atrag atenția asupra că, atunci când se angajează frecvent în lecturi digitale, cei mici pot învăța mai greu un vocabular academic, într-o perioadă critică în care trec de la a învăța să citești la a citi pentru a învăța.
Cercetătorii nu sunt „împotriva lecturii digitale”, spune Lidia Altamura, doctorandă și coautor al lucrării,
„Doar că, pe baza a ceea ce am descoperit, obiceiurile de lectură digitală nu sunt la fel de rentabile ca și cele de lectură tipărită. De aceea, atunci când recomandă activități de lectură, școlile și directorii de școli ar trebui să pună accentul pe lectura tipărită mai mult decât pe cea digitală, în special pentru cititorii mai tineri.”
O constatare surprinzătoare a studiului a fost aceea că legătura fragilă între cititul de plăcere pe un dispozitiv digital și înțelegerea textului rămâne valabilă indiferent de genul lecturii, atât pentru social media, cât și pe site-uri educaționale, cum este Wikipedia.
„Ne așteptam ca acestea din urmă să fie asociate pozitiv cu o mai bună înțelegere a textului, dar datele noastre spun că nu este cazul.”
Sursa: rasfoiala.com