Toată porcăria asta începe să pută rău a conspirație. Improvizată prost, meschină, minoră, impleticită, de coafor, da’ conspirație. Intrarea “în roșu” – sau în orice – nu doar a Bucureștiului, ci a oricărei așezări carcalacizate ține exclusiv de numărul testaților, dar mai ales de strategia de oportunitate a raportării cifrelor, pe care o instrumentează un organism misterios, asemănător Olimpului. Cu deosebirea esențială că pe zeii grecilor poporul îi cunoștea, după nume și atribuții precise.
Azi, la vreme de intrare -ciclică? – pe roșu, aceiași ipohondri și aceleași speriate românești, cu leafă sau dezinteresați, continuă să bată aceleași cuie, înfipte de mult în aceeași scîndură tocită a “combaterii pandemiei”, cu aceeași acuzație: românul e atît de neam prost încît nu-i capabil să se protejeze cu Sancta Mască, spălare pe mînuțe și distanțare. Aceste avîntate păreri miorlăite n-au niciun fundament – vai! științific -, de pildă niște cercetări sociologice profesioniste din care chiar să afli care o fi, dacă o fi, cauza creșterii incidenței, apoi să le faci cunoscute rezultatele, iar pe baza acestora să acționezi. Asta ar fi o parte, poate cea mai mare parte!, din treaba obligatorie, elementară, a ultraconspiratului olimp neaoș al combaterii carcalacului, a cărui unică vedetă e un băiat cu liceu, mut ca o lebădă, despre care Șică are o părere bună deoarece e, cică, harnic.
În acest timp, pînă și sinucigașii români în sevraj se aruncă fatal în cap cu masca acoperindu-le regulamentar gura și nasul. Iar în cartierul meu (semicentral) pînă și boschetarii poartă Sancta Mască. Apropo, aurolacul o proteja? Asta mă întrebam aseară, cînd m-am intersectat cu un respirant din pungă care purta Masca ultragios, adică sub bărbie.
Deci iarăși ne veni ciclul în București. După un an dement, la capătul căruia tot mai multă lume zdravănă își betonează convingerea că e luată foarte rău de fraieră și că viața îi e regulată de niște inepți apucați, care ne cred pe toți proști lemne ca ei.
De ce ne-a dat, din cifre, iarăși cu roșu în Bucuresti? Părerea mea: trebuie acoperită cu ceva – de pildă cu întreținerea spaimei – conversația publică despre prestația uluitor de proastă a unui guvern condus de un personaj care este realmente o imposibilitate. Și mai trebuie acoperită cu roșu #orbitor ieșirea extrem de gravă din decorul ordinii/statului de drept, după sentința definitivă în dosarul 10 august, a celui mai partid projustiție din Universul cosmic, urmată prompt, chiar armonios, de a celui mai îngrijorat schior sibian de soarta victimelor Covid din țara noastră.
Autor: Sorin Faur