Orice urmă vagă a vreunui potențial stat de drept în România a fost spulberată, exemplar și foarte explicativ, în momentul numirii Laurei Codruța Kovesi la șefia parchetului european, numire-cadou cu lauri pentru toate cele ce comisese în România.
Ce comisese? Sumedenie. Inclusiv o încălcare de Constituție pe persoană fizică, inventariată ca atare într-o Decizie a CCR din 2017. O performanță foarte greu de egalat, dar care – atenție! – nu a fost respectată niciodată de împricinată, darămite sancționată de cineva, eventual de șefii săi ierarhici din România (în măsura în care așa ceva a existat vreodată).
Ce s-a întîmplat la Senat (votul pe legile justiției n.r) n-a făcut decît să transcrie rinocerește și în legislația domeniului ceea ce unii dintre noi au refuzat să priceapă din demonstrația cu personaje vii și predicate pedagogice ostentative în Luminoasa Eră Kovesi.
Ei bine, poate acum o fi ceva mai limpede că nu despre Kovesi era și este vorba, ci despre betonarea armată a ceea ce reprezenta dumneaei.
Autor: Sorin Faur