Timp de cinci ani, instanța supremă a puterii judecătorești din România, ÎCCJ, a funcționat nelegal, deci a pronunțat sentințe lovite de nulitate, potrivit Codurilor de Procedură. Deși nimeni nu pare dispus să asume vreo vină, responsabilitățile la vîrf sînt clare, au nume și prenume. S-ar cuveni demisii din funcțiile de conducere de la ÎCCJ și dintr-un fotoliu de judecător CCR, instituția care a constatat, fără posibilitate de apel, încălcarea prevederilor legislației în vigoare de însuși Olimpul justiției naționale.
Responsabilul constituțional ales prin vot direct și plătit să vegheze la respectarea Constituției, la buna funcționare a autorităților publice se îmbrîncește oral cu Liviu și Vasilica și încă nu știe de ce n-a numit-o ministru pe Olguța. Dar a anunțat că le-a cerut consilierilor să spună ei în scris de ce. Însă nu-i deloc exclus ca acest bambilici infantil al Cotroceniului, coordonat cu pocnitorile amuzante ale celor care-l acompaniază, să fie gîndit premeditat ca depășind flagrant limita absurdului rezonabil tocmai pentru acoperirea situației pur și simplu inimaginabile de la ÎCCJ. Nu știu să existe vreun precedent de o asemenea durată, anvergură și gravitate în istoria dreptului modern. Or, așa ceva trebuie acoperit cu orice preț, inclusiv cu prețul propriei compromiteri. Cu atît mai mult cu cît ai fost proiectat ca piesă consumabilă, simplu de înlocuit.
Dacă va mai exista unul, următorul raport MCV va fi foarte interesant. Cel mai interesant de cînd s-a inventat mecanismul. Timp de cinci ani (intervalul 2014 -2018 conține 5, nu 4 ani), niciun soldățel, darămite vreo coloneleasă din exigentele divizii de cenzori neaoși și europeni ai justiției românești nu s-a sesizat. Niciun ilustru expert local pă justiție, niciun preafericit birocrat de profil de la Bruxelles (Slavă!) n-a zărit elefantul lăfăit în esszimmer. Acum s-a stabilit că era elefant și era lăfăit. De cinci ani.
Adică, oare cum va consemna viitorul raport MCV faptul că în România aproximativ 1000 de dosare penale au fost judecate de instanțe constituite nelegal sub foarte atenta, ultragrijulia și megaprofesionista monitorizare a Comisiei Europene (Vivat!)? Sînt doar două scenarii posibile: fie Comisia se va face în continuare că nu vede cît caca a produs elefantul în sufragerie, intonînd aceleași mantre macoveiste ca și pînă acum, fie va stabili că MCV-ul și-a atins obiectivele, deci mecanismul încetează cu felicitări și promisiuni la mișto că se va reactualiza la nivelul tuturor țărilor membre UE; nu de alta, dar sufrageria e tare strîmtă, iar elefantul pute înfiorător, deci soluția cea mai aerisitoare ar putea fi tocmai o glorioasă renunțare strategică la compromițătoarea metaforă cu stropi.
Autor: Sorin Faur
Sursa: Sorin Faur Facebook