Site icon gandeste.org

Sociologul Mirel Palada: ”Sondajele dau rasol doar când sunt doar două opțiuni!”

Toată lumea înjură sondajele, că de ce nu au prezis cum trebuie. Toată lumea e cu cuvinte savant-disprețuitoare în gură. Toți ați aflat de “spirala tăcerii”. Toți aveți cel puțin doctoratul luat la Bioterra în această specializare.



Nimeni nu-și amintește de toate celelalte momente când sondajele au prezis suficient de exact cum stau lucrurile. Oprescu vs Blaga. Ponta vs Iohannis în turul I. Geoană vs Băsescu în turul I. Negoiță vs Negoiță. Piedone vs nu-contează-cine. Plus toate, dar absolut toate alegerile fără fețe, doar cu partide: parlamentare sau europarlamentare.

Se întrezărește o regulă. Când nu sînt fețe în joc, ci mai degrabă instituții, rezultatele sînt suficient de exacte. Dar adevărata regulă e și mai simplă: sondajele funcționează, cu excepția, atenție! CU EXCEPȚIA situației cînd sînt doar doi. Nu neapărat doar doi candidați. Pot fi și două teme. Alb și negru. Roșu și albastru. Da și nu. Ponta și Iohannis. Băsescu și Geoană. Brexit Yes sau No. Trump vs Hillary.

Cînd sînt multe opțiuni, sondajele sînt suficient de precise. Cînd sînt doar două, sondajele încep să sughită. Turul II este ucigător pentru sondaje. Dihotomia bușește sociologia. Nu numai în România. Ci și în străinătate, cum am arătat mai sus (Brexit, Trump).

E simplu. Cînd ai de împărțit plăcinta probabilistică doar la două chestii, non-răspunsurile capătă o importanță mult mai mare decît cînd plăcinta e împărțită în multe felii, cum e de exemplu la parlamentare sau la prezidențiale turul I, cînd candidează mulți.

Intră în joc logica simplă, noi sau ei, prietenii sau dușmanii. Intră în acțiune nasul fin al respondentului care miroase încotro bate vîntul discursului politic corect. Și cei care simt că sînt împotriva acestui discurs se rețin în a răspunde.

Votanții rușinoși. Spirala tăcerii. Care în situații de multe opțiuni de vot, nu generează atît de mare problemă – cel mult sînt subreprezentate niște partide intense, cu stigmă pe ele, gen PRM sau PP-DD.

Dar cînd sînt doar două opțiuni, cei 5% – 10% rușinoși care se ascund fie în non-răspuns (vestitul NS / NR), fie în refuzul complet de a răspunde la sondaj, ăia fac diferența. Pentru că toți, dar TOȚI sînt de o singură parte a plăcintei. Aia de tip anti-sistem, underdog. Și atunci această limitare metodologică devine foarte semnificativă.

Relaxați-vă, pufoșii mei. În decembrie 2016 sondajele vor scoate suficient de exact în evidență cum stau lucrurile. PSD clar peste 40%, undeva în jur de 45%. PNL clar sub 30%, undeva în jur de 25%. Va fi jale mare, pufoșilor, pentru toți oamenii președintelui. Va fi jale mare.

Teleorman, acest Deliorman, această pădure nebună, începe să se răzbune. Va fi Teleorman. Teleorman everywhere.

Autor: Mirel Palada

Sursa: Turambar

Mirel Palada este sociolog, fondatorul si Directorul General al Companiei de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB), ce ofera servicii de cercetare si consultanta în media si politica. A fost consilier al premierului Victor Ponta pe probleme de strategii guvernamentale și mai apoi purtător de cuvânt al Guvernului. În prezent, Palada este director de comunicare și purtător de cuvânt al Partidului România Unită (PRU).

Exit mobile version