Prima veste proastă este că indicatorul de solvabilitate pe întreg sistemul bancar a înregistrat valori superioare cerinţei minime reglementate (14,9 la sută la sfârşitul anului 2012 faţă de minimul de 8 la sută). Deşi a înregistrat o uşoară creştere a activităţii, sistemul bancar a resimţit din plin efectele crizei internaţionale, iar principalii indicatori de cuantificare a riscului de credit au consemnat o înrăutăţire; astfel, rata riscului de credit a crescut până la 29,9 la sută (de la 23,3 la sută la finele lunii decembrie 2011). Deteriorarea acestui indicator s-a datorat îndeosebi constrângerilor asupra situaţiei financiare a clienţilor, în contextul unei creşteri economice modeste. Astfel, România are una dintre cele mai mari rate a creditelor neperformante din UE, după Grecia (20,7%) şi Irlanda (18,7%). De asemenea, rata creditelor neperformante – principalul indicator de evaluare a calităţii portofoliilor de credite, din perspectivă prudenţială – a continuat să crească, de la 14,3 la sută (31 decembrie 2011) la 18,2 la sută (31 decembrie 2012).
Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele şi dobânzile restante de peste 90 de zile şi cele în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune ori faţă de debitor ca proporţie în total credite şi dobânzi clasificate. Reglementarea de prudenţă bancară defineşte iniţierea de proceduri judiciare ca fiind cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice.
O altă veste proastă este faptul că, la finele anului 2012, sistemul bancar românesc a înregistrat o pierdere de 2,3 miliarde lei, ca urmare a deprecierii activelor financiare şi a efectului indus de reevaluarea garanţiilor aferente creditelor. Din această perspectivă, principalii indicatori de profitabilitate au consemnat, pentru al treilea an consecutiv, valori negative (-5,92 la sută şi respectiv -0,64 la sută la 31 decembrie 2012). Conform Raportului Anual al BNR, băncile din România au închis în anul 2012 nu mai puţin de 323 de unităţi, iar numărul salariaţilor a scăzut cu 4.003 persoane. Numărul de salariaţi din sistemul bancar a scăzut cu 980 în 2011. În anul 2010, din sistemul bancar românesc plecaseră 1.145 de angajaţi, iar în 2009 băncile româneşti dăduseră afară 2.068 de persoane.
Raportul BNR mai arată că anul trecut s-au produs o serie de modificări în structura sistemului bancar românesc. Faţă de sfârşitul anului 2011, numărul instituţiilor de credit a scăzut de la 41 la 40 de entităţi, ca urmare a fuziunii prin absorbţie dintre Intesa Sanpaolo România şi CR Firenze România, finalizată la 1 octombrie 2012. O schimbare s-a produs în structura acţionariatului instituţiei de credit Banca Românească (membră a Grupului National Bank of Greece), ca urmare a achiziţionării de către acţionarul majoritar National Bank of Greece a acţiunilor deţinute de către BERD.
O serie de alte modificări înregistrate pe piaţa bancară din Grecia au avut ulterior impact asupra structurii acţionariatului băncilor cu capital originar din această ţară. Este cazul ATE Bank România, care a fost achiziţionată de Piraeus Bank Grecia, ca urmare a preluării de către aceasta a operaţiunilor Agricultural Bank of Greece.
Totodată, au intervenit schimbări ale denumirii unor instituţii de credit, şi anume MKB Romexterra Bank S.A. şi Emporiki Bank România S.A., care au devenit Nextebank S.A., respectiv Credit Agricole Bank România S.A.
În consecinţă, la sfârşitul anului 2012, în sistemul bancar românesc activau 32 de bănci, persoane juridice române (inclusiv o organizaţie cooperatistă de credit) şi 8 sucursale ale băncilor străine.
Segmentul băncilor cu capital majoritar privat autohton s-a redus ca urmare a migrării Băncii Transilvania la categoria băncilor cu capital majoritar străin, pe fondul unor modificări intervenite în structura acţionariatului, care au condus la creşterea cotei de participaţie a unor persoane fizice şi juridice străine la sfârşitul anului 2012.
Autor: Radu Burlacu
Sursa: Cotidianul.ro