Site icon gandeste.org

Serviciul Român de Infiltrații, un #Rezist al fostei Securități?

În decembrie 1989, pe străzi se cereau alegeri libere. S-a murit pentru asta. Și s-au obținut. Pe 20 mai 1990, foștii comuniști și securiști au câștigat zdrobitor primele alegeri democratice postrevoluționare.



Noi, ceilalți, a trebuit să înghițim rezultatul, chiar dacă ne-a distrus tinerețea și viitorul. Aceasta a fost voința populară atunci. Între timp, s-a votat o nouă Constituție ce statua România ca Stat de Drept. Drept care, și următoarele alegeri au fost câștigate de foștii comuniști și securiști. Și iar am înghițit în sec. Dar ne-am luptat, iar în al treilea rând de alegeri democratice, comuniștii și securiștii au pierdut. Mă rog, cel puțin așa era percepția pe vremea aceea…

Între timp am reușit, cu chiu, cu vai, să intrăm în Uniunea Europeană și în NATO. Trebuie să ne supunem unor criterii stricte privind statul de drept, corectitudinea alegerilor și respectarea votului popular. Dar foștii comuniști, securiști și progeniturile lor, fie ei numiți pesediști, pedeliști, peneliști etc., continuă să câștige, prin rotație, alegerile libere organizate din patru în patru ani. Fatalitate? Nu! Realitate. De fapt, din cei 23 de milioane de îndoctrinați comuniști și câteva zeci de disidenți de la începutul anilor ’90, de unde să ceri atâta cultură democratică? Și nici acum, la 28 de ani distanță, nu stăm prea bine…

Am analizat cu răbdare toate „cererile“ protestatarilor care „susțin democrația“ în diverse piețe publice, rețele sociale și în alte locuri bine alese. În principiu, ei vor ca rezultatul unor alegeri libere și corecte, la care ar fi putut participa și ei dacă ar fi binevoit, să fie dărâmat prin acțiuni agresive. Nu prea sună occidental, Doamnelor și Domnilor ambasadori euroatlantici! Cine sunt acești protestatari? Sunt cei care nu votează decât prin like pe Facebook. Probabil că li s-ar fi uscat prețioasele mânuțe dacă acum un an ar fi pus degețelele lor, mult prea încercate de contactul permanent cu smartfonu’, pe o ștampilă de vot.

Acum sunt nemulțumiți de opțiunea celorlalți români și se declară gata să răstoarne, chiar și prin violență, rezultatul alegerilor. Un partid care pe vremuri a făcut istoria României, respectiv PNL, este dispus să consimtă. De fapt, numai numele îl mai leagă de un trecut glorios. Prezentul lui este jerpelit și rușinos. Și este gata să treacă linia subțire ce-l mai desparte încă de o etichetare extremistă. Că state occidentale susțin la noi mișcări nedemocratice, asta nu trebuie să ne mire. Interesele lor sunt pur economice, iar ipocrizia cu sprijinirea democrației nu le mai păcălește decât pe coafezele, casnicele și muncitorii pensionari din fan clubul Facebook – Laura Codruța Kovesi.

Cel mai grav însă este că avem, cel puțin teoretic, o instituție care ar trebui să apere Constituția României. Citez de pe site-ul SRI: „Pentru a proteja atât statul, cât şi cetăţeanul, Serviciul Român de Informații culege informații despre activităţile care intră în contradicţie cu valorile Constituţiei, evaluează riscurile care decurg din aceste activităţi şi întreprinde măsurile necesare pentru ca acestea să nu devină realitate“. Ar trebui să clarifice urgent ce fel măsuri „întreprinde“, pentru că există în spațiul public suspiciunea rezonabilă că politicienii, jurnaliștii și oengiștii săi sub acoperire sunt printre instigatorii protestelor ce vor să dărâme rezultatul constituțional al ultimelor alegeri.

Că SRI s-a „infiltrat“ peste tot este normal. Altfel nu ar fi serviciu secret, dar… continui să citez: „Un alt domeniu major de risc îl constituie acţiunile extremiste cu potenţial de afectare a organizării statului, a valorilor sale fundamentale, a stabilităţii sociale (…)“. Haida de! Sereiștii sunt evident supărați de faptul că li s-a luat de către Curtea Constituțională instrumentul puterii absolute, de care beneficia și fosta Securitate, dreptul de a face dosare penale. Acum și-ar putea pierde și restul puterii prin modificarea legilor justiției… Deci apară SRI Constituția României sau propriile interese prin infiltrații săi între protestatari? Aceasta e întrebarea.

N-ar strica un răspuns cinstit. Nu-l vom avea, deoarece, cum este loc de interpretări și cum nu apelează la Curtea Constituțională, considerată principalul inamic, SRI-ul este propria instanță constituțională. Un stat în stat. Nu unul paralel, ci unul interior, adânc infiltrat. Deep State, cum ar spune Marele Licurici. Care face ce vrea, când vrea și cum vrea. Așa să fie, sereiștii de azi nu sunt de fapt decât „The Next Generation“ a vechilor securiști, un fel de #Rezist al fostei Securități? Nu vom afla prea curând…

Autor: Simona Popescu

Sursa: Cotidianul

 

Exit mobile version