Istoricul Niall Ferguson scrie că un succes al Rusiei în îndepărtarea Ucrainei de Occident și de NATO ar face ca Beijingul să anexeze Taiwanul cu forța. ”Daca vor reuși, vom intra mai repede decât ne-am aștepta într-o lume post-americană, o lume în care China este numărul unu, cu implicații profunde asupra dolarului și a datoriei Statelor Unite”.
Pe de altă parte, scrie Ferguson, ”dacă chinezii calculează greșit, iar SUA vor lupta pentru Taiwan, atunci am putea avea un război mai mare decât ne putem gândi acum, cu niște consecințe financiare care l-ar fi speriat până și pe Nathan Rothschild”.
”Percepția noastră actuală este mai apropiată de cea din 1914 decât de cea din 1938. Începând din 1945 și până în 1991, lumea a trăit sub amenințarea unui conflict nuclear, însă, cu cât deveneau mai mari arsenalele american și sovietic, cu atât războiul era mai puțin probabil. Lumea a fost aproape de război la criza rachetelor din Cuba, dar războaiele fierbinți au fost limitate și purtate prin interpuși. Cele mai mari au fost în Coreea și în Vietnam. Piețele aproape că au ignorat amenințarea nucleară și războaiele acestea prin interpuși”, scrie Ferguson.
Războiul Rece s-a terminat fără a fi lansată vreo rachetă, iar riscul izbucnirii unui nou conflict aproape că a dispărut din mintea investitorilor. Impactul unor evenimente geopolitice precum războaiele din Golf, din Balcani, atentatele de la 11 septembrie 2001, războiul din Afganistan, din Irak și criza din Ucraina a fost minor în comparație cu financiarizarea economiei, cu globalizarea și uriașa expansiune monetară, în special după criza din 2008 și în perioada pandemiei.
Pe acest fond a apărut brusc Vladimir Putin, pentru a le aduce aminte investitorilor că nu-și pot permite să ignore forțele impredictibile care pot duce la mari războaie. ”O invazie rusă în Ucraina nu ar fi o repetare a anului 1914, pentru că astăzi nicio țară nu este obligată să apere Ucraina, așa cum Marea Britanie și Franta erau obligate să apere neutralitatea Belgiei, la acea vreme. Însă un război în Ucraina ar fi mai grav decât războiul din Afganistan sau cel din Irak, iar asta din doua motive”, scrie Ferguson.
”În primul rând, dacă Rusia învinge militar Ucraina, Europa va fi obligată să privească Rusia ca pe o mare putere, nu doar ca pe o sursă de gaze naturale, de caviar și ruble care așteaptă să fie spălate în bănci vestice. În al doilea rând, sancțiunile financiare și economice pe care Statele Unite și aliații le vor impune Rusiei vor lovi și în statele vestice.
Dacă rușii vor impune contrasancțiuni, impactul va fi și mai mare. Poate că investitorii nu sunt interesați de războaie, însă războaiele sunt interesate de investitori. Un război în Europa de Est va complica mult viața bancherilor centrali, care deja au mari probleme pentru că au subestimat consecințele inflaționiste ale măsurilor luate împotriva pandemiei. Războiul ar agrava inflația și ar lovi puternic în afacerile din Europa și în încrederea consumatorilor”, scrie Niall Ferguson.
Ferguson vorbește despre un posibil război în Europa. Despre cum ar putea arăta el ne spune Philippa Malmgren, economist, fost consilier special al președintelui George W. Bush și fost membru al Grupului de lucru pentru piețele financiare, în cadrul aceleiași administrații. Tatăl ei este Harald Malmgren, negociator și consilier al președinților John F. Kennedy, Lyndon B. Johnson, Richard Nixon și Gerald Ford.
Președintele Putin a spus ca Rusia va folosi ”măsuri tehnico-militare”, dacă SUA și NATO nu vor accepta solicitările Rusiei. ”Ce vrea să însemne asta? Înseamnă ca Rusia va folosi electronii pe post de arme. Putin știe că nu va exista vreo luptă de tancuri în Ucraina. El spune că, dacă Vestul elimină Rusia din sistemul de plăți SWIFT, atunci Rusia va întrerupe cu totul chiar sistemul SWIFT, conexiunile Vestului la internet și GPS.
Este o escaladare cum nu a mai existat până acum”, scrie Malmgren. ”Știu, de când eram la Casa Alba, la momentul atacurilor de la 11 septembrie, că toate tranzacțiile sunt comprimate în cipul unui computer și că exista un plan de rezervă. Dar, în cazul în care nu mai este electricitate, tranzacțiile se opresc pentru toată lumea sau pentru o parte din lume. Tranzacțiile se mai pot efectua doar în interesul unora, iar decidenții vor prefera să închidă piețele, pentru a evita incertitudinile”.
Mutarea de trupe și tehnică militară rusă către vest este doar pentru a distrage atenția. Rachetele hipersonice mutate în zona baltică, bombardierele americane B-52 care au fost trimise în Marea Britanie, trupele și blindatele americane, franceze, britanice care sosesc în țările ”Flancului Estic”, achizițiile de avioane, de sisteme de rachete, exercițiile militare ruso-belaruse, exercițiile miliare NATO, îmbunătățirea timpului de reacție al trupelor NATO sunt pentru umflarea profitului complexului militaro-industrial si pentru distragerea atenției.
„Săptămâna trecută am fost la Washington și toată lumea spunea că ”putem câștiga” și că ”Ucraina este un bluf”. Este ca și cum ai intra în ring și ai spune că piticul ăsta de Putin nu va îndrăzni să folosească arma nucleară, însă nu-ți dai seama că Rusia și China au deja controlul asupra întregii clădiri și toata lumea este ținută ostatică. Lumina se poate înterupe oricând, iar asta înseamnă că nu mai există internet, nu mai exista GBS, nu mai există Uber, nu mai poți posta pe Tik Tok”, scrie Malmgren.
”Situația seamănă cu cea din timpul crizei rachetelor din Cuba, despre care uităm că fost declanșată nu de URSS, ci de decizia SUA de a instala rachete nucleare în Turcia. Fie că au sau nu dreptate, rușii s-au săturat ca SUA să-i trateze ca pe o țară cu un PIB firav, în loc să-i vadă ca pe o mare putere nucleara.
Președintele Putin a simțit că nu are parte de suficient respect sau că nu este ascultat când își prezintă propria percepție a realității. Mulți vor continua să spună că Putin este un scelerat sau că este un soi de Mesia, că este un adevărat bărbat de stat care trebuie luat în serios sau că este doar un șef mafiot disperat ca îi dispar sursele de venit. Indiferent de ce credem despre Putin, Vestul trebuie să înțeleagă că suntem închiși într-o cutie cu dinamită, iar în jurul nostru este plin de chibrituri. De aceea, este important să detensionăm situația.
Ce dorește Putin? Neaderarea Ucrainei la NATO este doar deschiderea cu care a venit Rusia. Fostul ambasador al administrației Obama, Michael McFaul, consideră că Putin dorește un nou Act Final de la Helsinki, iar China dorește același lucru. Moscova și Beijingul vor să nu mai fie amenințate cu excluderea din sistemul SWIFT și vor ca firme precum Huawei să nu mai fie împiedicate să se extindă la nivel global. Toate marile puteri, Rusia, China, Statele Unite, acceptă ideea că înțelegerile postbelice nu se mai aplică. Statele Unite vor revenirea la vechile reguli, însă China și Rusia vor reguli noi.
Vladimir Putin și-a ales aproape perfect momentul pentru a revendica noi reguli. Inflația din America este în creștere. Federal Reserve va trebui să ia decizia dacă va da frâu liber inflației sau va sacrifica bursa. Președintele Biden abia își amintește ce trebuie să spună în aparițiile sale. Protestatarii din Canada vecină îl obligă pe premier să fugă din capitală și să se ascundă.
Starea de urgență din Canada îi face pe cetățeni să se întrebe dacă mai trăiesc într-o societate liberă. Vestul este vulnerabil. Escaladarea tensiunilor cu Rusia va duce la o durere și mai mare. Pandemia ne-a arătat ce poate să facă un virus cu lanțurile globale de aprovizionare. Imaginați-vă ce efect ar avea asupra aprovizionării globale o întrerupere deliberată a electricității, internetului și sateliților.
Când electronii devin arme, războaiele devin invizibile și nici nu mai trebuie declarate. Nimeni nu mai poate stabili exact cine a atacat și unde anume. Până și exploziile în spațiu trebuie luate în calcul, pentru că distrugerea sateliților poate distruge economiile moderne.
Vestea bună este că întreaga lume va avea de suferit, inclusiv China și Rusia. Vestea proastă este că rușii si chinezii – cu ideologiile lor care nu sunt deloc capitaliste – ar putea astfel să distrugă încrederea în sistemul capitalist, în ideea că poți paria pe câștiguri viitoare. Așa poate fi ucisa și creditarea. Apoi, nu vom mai avea nici Uber, nici GPS, nimic online. Gata cu internetul. Gata cu metaversul. Gata și cu piețele financiare”, scrie Malmgren.
”Să ne amintim că Occidentul a purtat până acum războaie cu înaltă tehnologie împotrivă unor inamici care trăiau în era analogică. Acesta va fi însă un război împotriva unor inamici dotați cu înaltă tehnologie, însă care pot face oricând trecerea la analogic. Rușii mai știu să folosească abacul. Americanii nu pot număra pe degete până la zece. Dacă se întrerupe electricitatea, nu mai pot folosi un smartphone și nu mai pot lansa rachete.
Dacă acceptăm ideea că economia este atât de interconectată încât nu putem excomunica Rusia și China și că avem nevoie de un nou set de reguli și acorduri, atunci de ce să nu ajungem la un Acord Helsinki 2.0? Este mai bine decât să rămânem în întuneric? (cotidianul.ro)
Ce spuneam eu? Că lipsa de rațiune ne poate distruge? Aveți idee câți cretini trăiesc în Româia? Care ar vrea un război, doar pentru ca Rusia să fie făcută praf? De parcă ei ar scăpa. Nu se gândesc la copiii lor. În loc să revenim la rațiune, să salvăm planeta asta. Să vedem care și cum greșește. Să punem presiune pe ei.
Sursa: Angelo Davidescu