Romania patimilor

Deniile din Saptamana Patimilor sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine. Asistand la una din aceste slujbe tinuta intr-o Biserica din Capitala, mi-a atras atentia predica unuia dintre preoti. Acesta a uitat de cele sfinte si a inceput brusc sa proslaveasca eforturile guvernantilor care se lupta cu aceasta criza necrutatoare. Iar credinciosii trebuie sa inteleaga ca este nevoie de austeritate, de privatiuni uriase, de suferinta, inainte de a ne fi mai bine. Lucrurile sunt grave in Romania. Realitatea este denaturata in cele mai hidoase forme. Tot respectul pentru fata bisericeasca in cauza, dar proslavirea unei guvernari incompetente, corupte si arogante nu te poate umple, ca simplu credincios, de niciun fel de piosenie, ci cel mult de un dezgust urias. M-as bucura ca acest caz sa fie unul izolat…

Somajul continua sa faca ravagii. Nemultumirile sociale sunt tot mai numeroase. Toate domeniile de activitate sunt supuse unor subfinantari dramatice. In tot acest timp, actuala Putere sustine ca va fi bine. Singurul nostru drept este acela de a suporta chinurile austeritatii fara a pune intrebari si de a gira la nesfarsit dispretul guvernantilor. De peste 20 de ani, suntem mintiti cu o nonsalanta tipica marilor impostori de cei ce se viseaza oameni politici. Suntem priviti ca o masa de manevra galagioasa si utila doar in timpul campaniilor electorale. Macar in aceasta saptamana, una care anunta miracolul Invierii Domnului, clasa politica ar trebui sa plece capul. Sa se umple de rusinea micimii care o caracterizeaza. Sa realizeze ca luptele pentru Putere si orgoliile nemasurate au adus atata suferinta populatiei. Slujitorii Domnului au obligatia sa ii traga de maneca pe alesi. Sa ii avertizeze ca drumul pe care merg este unul gresit. Ca umilirea cetateanului trebuie sa inceteze.

Bisericile sunt pline de demnitari in aceste zile. La Bucuresti, Cluj, manastirile din Moldova, in toate judetele, lideri, ministri, sefi de filiale si deconcentrate dau lectii de umilinta, de falsa piosenie. Nu sunt capabili sa inteleaga nimic din drama milioanelor de cetateni. O drama la care a cotizat din plin fiecare dintre ei. Campania electorala continua si in fata lui Dumnezeu. Din pacate, in acest caz, votul multiplu nu poate functiona. Contul din banca si relatiile pe care le ai nu pot schimba nimic. Sunt inutile. Cu toate acestea, clasa politica merge mai departe. Printre compromisuri si interese de partid. Cei ce o compun se cred privilegiati chiar si in fata Divinitatii. Avem nevoie de Lumina, nu de “democratia luminata” la care viseaza Elena Udrea…

Si totusi, in aceste zile trebuie sa fim mai buni. Mai intelegatori. Mai aproape de suferinta celuilalt. Sa nu uitam, insa, ca miracolul Invierii este pentru fiecare dintre noi. Fie el somer, miner, ceferist sau profesor. Chiar daca neajunsurile ne doboara, lacrimile trebuie sa ne inunde sufletele. De bucurie. Hristos a Inviat!

Iulian Badea

sursa: cronicaromana.ro