De cîte ori trebuie să încep un articol despre operațiunile SRI, îmi privesc lung degetele ambelor mîini. Nu pentru că ar semăna cu niște microfoane, ci pentru că am început să simt bătăturile apărute numai după acest subiect. În 27 de ani am recuperat toată tăcerea din anii comunismului și m-am răcorit, fără să reușesc să schimb lucrurile în vreun fel sau altul.
Din 1990, România și-a început traseul democratic folosindu-se de armătura de tip totalitar rămasă din comunism. Uneori mă întreb dacă nu cumva trecerea de la un sistem la celălalt nu s-a făcut cu acordul și sub controlul noii securități.
Din 1990 pînă astăzi am tot scris și de fiecare dată am ajuns la aceeași concluzie. Nu le pasă. Nu se întîmplă nimic. Instituțiile menite a supraveghea comportamentul democratic al serviciilor secrete nu au mișcat un deget. Îmi aduc aminte cum în 2012, cînd Crin Antonescu era președinte interimar, iar Comisia de control al SRI era dominată de PSD, am trimis tuturor fotocopia unui document despre poliția politică făcută de oamenii lui Florian Coldea în redacția ziarului Jurnalul Național. Nimeni n-a zis nimic. Nimeni nu i-a cerut socoteală lui Florian Coldea sau instituției conduse de el și de George Maior. Am rămas ca fraierul în ploaie, cum am rămas și după celelalte articole despre cele petrecute în SRI încă de pe vremea lui Virgil Măgureanu (azi îngropat mai degrabă de penibil decît de istorie). Nu mai repet povestea cu toată jongleria premergătoare desemnării și mai apoi alegerii președintelui Klaus Iohannis, soluția încropită de banda lui Traian Băsescu pentru a obține un soi de protecție post-mandat. Tot cam atunci am scris și despre cele petrecute în justiție, despre protocoale și despre penetrarea instanțelor, despre dosarele făcute politicienilor, dar și judecătorilor. Nu a mișcat nimeni un deget. N-a zis o vorbă. De-aia le și republic astăzi. Nici noului președinte Iohannis nu-i păsa. O vreme am crezut că nu înțelege. Abia apoi am găsit dovezi, urme și am avut parte de mărturisiri. Beneficia de același sistem! Și el conduce o construcție cu aparențe democratice, care se sprijină pe aceeași armătură secretă de tip totalitar. Și pe care își sprijină exercitarea prerogativelor. Adevărul este că acest sistem a reușit să se insereze în relația cu serviciile NATO și cu cancelariile europene și să mimeze perfect comportamentul cu aparențe democratice.
Republicăm și noi unul dintre articolele despre monstruozitățile „cîmpului tactic“ în justiție. Poate aşa se îndură cineva să ceară sau să înceapă o investigație de proporții. Evenimentul Zilei a descoperit că protocoalele și colaborările aberante între SRI și DNA erau menționate în Rapoartele anuale (cele care au fost dezbătute în Parlament). În 2006, Raportul pomenește legăturile create. „S-au creat condiţiile pentru extinderea şi diversificarea canalelor de comunicare intra-instituţionale, în vederea asigurării unui dialog direct între specialiştii în domenii conexe.“
Toate rapoartele SRI pomenesc de colaborarea cu DNA. Credeți că generalii din SRI, chiar dacă prestația instituției reflectă nivelul lor de gîndire, au scăpat din prostie toate aceste date despre colaborările DNA – SRI? Doamne ferește! În viclenia lor, au recurs la această dare în vileag pentru a-și ascunde excesele sub cupola Parlamentului. Și-au trecut toată organizarea nebună, ideile și acțiunile de tip totalitar prin votul Parlamentului. În mintea lor, Parlamentul validează, aprobă, legiferează și, în egală măsură, îi exonerează de orice răspundere.
Nenorocirea este că România nu are o forță politică dispusă și capabilă să inițieze un decont al acestor abuzuri. Autorul lor și al întregului sistem, „panarama“ de Traian Băsescu, ar putea să dea totul în vileag și să ofere o mînă de ajutor democratizării vieții publice, politice și a serviciilor din România. El a conceput și construit monstruozitatea, el o poate demonta! Dar el, în loc să depună mărturie, să limiteze efectele sistemului creat, încearcă doar să-și apere pielea. A sa, a rudelor și a acoliților săi.
Pe la încheieturi și pe la articulațiile sale de bază, România păstrează astfel un iz de stat totalitar.
Ce zice Klaus Iohannis despre protocoalele în discuție, despre mecanismul de justiție viciat de serviciile secrete, despre colaborarea SRI – DNA și despre efectele în toată societatea? Se face că plouă și că nu conduce de pe Podul Minciunilor. Klaus Iohannis este mulțumit de Augustin Lazăr, în vreme ce noi rîdem de el, iar pe Laura Codruța Kovesi ar ridica-o pe un post de vicepreședinte, dacă organigrama instituției prezidențiale i-ar permite.
Știți care este nenorocirea? Că președintele o scaldă la fel ca și Liviu Dragnea și ca Victor Ponta! Cît despre Nicușor Dan, Ghinea, Bușoi, Grindeanu sau minunatul președinte al Comisiei de control al SRI, ce să mai zicem!
Editorialul complet în ziarul Cotidianul de marţi versiunea tipărită.
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul