Patru probleme îi macină pe angajaţi: salariile actuale, condiţiile de muncă, legislaţia care favorizează angajatorul şi legislaţia care îngreunează deschiderea de noi afaceri. La toate, şefii de sindicate au arătat cu degetul spre autorităţi. Toţi au transmis însă faptul că exclud orice proteste stradale. „Oamenii se tem de faptul că îşi vor pierde locurile de muncă şi de aceea evităm să mai ieşim în stradă”, a fost concluzia lui Iacob Baciu, liderul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.
“Boc ne-a interzis să mai protestăm”
Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) este compusă din 20 de sindicate din domenii precum învăţământ, industrie textilă, transporturi şi chiar minerit. Liderul Iacob Baciu afirmă că CSDR nu va mai lua parte la nici un fel de proteste de stradă chiar dacă, o spune chiar el, situaţia economică este una dezastruoasă. „În primul rând,toate au început din 2010, când s-a mişcat activitatea sindicală şi a intrat frica în ei. Acum ai nevoie de aprobare pentru asemenea acţiuni. Situaţia este mult mai complicată decât înalte ţări europene şi, de aceea, liderii de sindicate din societăţile mai mici ezită să maiorganizeze astfel de mişcări. Guvernul Boc a schimbat legislaţia de aşa natură încât nu mai putem face nimic”, afirmă Baciu. Acesta indică că un al doilea motiv pentru care s-a renunţat la orice iniţiative este faptul că oamenii se tem să nu îşi piardă locurile de muncă. „Situaţia economică este de aşa natură încât posturile sunt tot mai puţine, iar oamenii se simt obligaţi să continue să muncească, deşi e clar că nu sunt mulţumiţi. Acum se profită şide faptul că muncitorul nu îşi mai poate exprima punctul de vedere”, a conchis sindicalistul-şef de la CSDR.
Naşii de la CFR au speriat Meridianul
O altă confederaţie sindicală, Meridian, a anunţat la rândul ei, prin vocea preşedintelui Ion Popescu, faptul că mişcările sindicale sunt amânate pe termen nelimitat. „Uitaţi-vă ce s-a întâmplat la CFR. Dacă cineva mişcă, imediat se iau măsuri dure împotriva lui. Chiar înainte de ceea ce s-a întâmplat, urma să discutăm despre cum se fură la CFR şi până la urmă i-au arestat pe controlori. Parcă ei sunt vinovaţii pentru că CFR merge aşa prost?! Nu pot spune că ne e teamă de proteste, dar nu sunt potrivite pe pe sărăcia asta. Presiunea sindicală îşi are şi ea rostul ei”, vine motivarea deciziei. Sindicalistul susţine că în prezent „nu avem cu cine discuta”, deoarece „Ministerul Transporturilor este în mâna unui om care nu se pricepe, iar Florin Georgescu a ajuns să fie mai mult cu gândul la BNR”. Deşi îi atacă pe membrii Guvernului, precizând că unul dintre miniştri chiar l-a întrebat „Cuprul e cărbune?”, Ion Popescu anulează momentan orice intenţie a muncitorilor de a protesta faţă de condiţiile de lucru.
Costin fuge de proteste
Unul dintre cei mai activi sindicalişti când a fost vorba de ieşitul în stradă, Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, s-a reorientat, iar acum promite că va lucra mai mult la legislaţie pentru ca angajatul să aibă mai multe drepturi. „La un climat de instabilitate, oamenii nu vor să iasă în stradă. Omul se gândeşte mai întâi la ce are de apărat, principii sau locul de muncă. Mişcarea sindicală a fost afectată masiv în ultimii doi ani fiindcă s-a făcut un blat masiv în legislaţie”, a explicat Costin motivul pentru care angajaţii rămân în case. Acesta afirmă că în ultima perioadă a început deja la modificări de legi precum cea a negocierilor sau a conflictelor de muncă: „Am rescris şi Codul muncii, acum vom aduna semnături pentru a intra în Parlament”.
Salarii mici, condiţii deloc
„În timpul Guvernului Tăriceanu ni s-a promis că salariul minim va fi cel puţin 50% din salariul mediu. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic”, susţin la unison sindicaliştii. „Toţi sunt o apă şi un pământ. Tăriceanu a fost şi atunci, este şi acum în Guvern. Au plecat unii şi au venit alţii, dar nu se întâmplă nimic”, afirmă Ion Popescu, liderul Meridian, completând că„în momentul de faţă sunt cele mai proaste condiţii, mai rele decât acum 40 de ani când eram muncitor”.
Reţeta tăcerii: sindicaliştii politicieni
Liviu Pop, Cătălin Croitoru, Victor Ciorbea, Miron Mitrea sunt doar câteva exemple de sindicalişti care au trecut, oficial, de partea politicului, promiţând rezultate imediate. În cazul recent al lui Liviu Pop, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul instanţei supreme. „Liviu Marian Pop, în calitate de Ministru interimar al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a avantajat patrimonial Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, organizaţie cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani, încălcând astfel dispoziţiile în vigoare referitoare la conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice, în materia legislaţiei penale”, au acuzat inspectorii de integritate. Rezultatul a fost tăcerea imediată a sindicatelor din învăţământ, care au uitat de salariile restante ale profesorilor, de lipsa dotărilor din şcoli şi multe altele.
Reţeta colaborării fructuoase sindicate-politic este mai veche. Victor Ciorbea, primul preşedinte al CNSLR, cel mai mare sindicat postcomunist, şi fost premier al României, a fost acuzat de procurorii anticorupţie că a devalizat patrimoniul UGSR, constituit din numeroase imobile, case de cultură, baze sportive, dar şi aproximativ 300 milioane de dolari. Bunurile au ajuns în proprietatea CNSLR prin mijloace frauduloase (înscrisuri cu caracter fals). Averea s-a împărţit între CNSLR-Frăţia – 37%, CNS Cartel ALFA – 28%, BNS şi CSDR – câte 17,5%. După trecerea lui Ciorbea în politic, nimeni nu a mai deranjat sindicatele. Procurorii anticorupţie s-au sesizat abia în 2011, când fapta se prescrisese. Procurorii au dat un NUP: „Neînceperea urmăririi penale faţă de Ciorbea Victor precum şi faţă de persoanele neidentificate care au redactat Statutul CNSLR”, scrie în rezoluţia DNA de anul trecut.
Cartel ALFA a adus 50 de oameni la Guvern
Singura organizaţie sindicală care a organizat acţiuni de pichetare a sediilor autorităţilor locale şi naţionale în ultima perioadă a fost Cartel ALFA, însă numărul protestatarilor a fost unul infim, puţin peste 5.000 la nivelul întregii ţări. La Bucureşti s-au strâns 50 de sindicalişti în faţa Guvernului, însă nu au stat până la terminarea timpului „din cauza condiţiilor meteo nefavorabile”, după cum a afirmat secretarul general Ion Homoş.
Unul dintre vicepreşedinţii Cartel ALFA, Romulus Niţă, afirmă că „fiecare organizaţie a ales propria cale de a trage un semnal de alarmă faţă de ceea ce se întâmplă în România. Ca acţiuni de stradă, am fost singurii”. Miercuri s-a sărbătorit „Ziua de acţiune şi solidaritate europeană“, iar conform oficialului de la Cartel ALFA, acţiunea a avut ca scop „atragerea atenţiei la nivel european asupra faptului că impunerea austerităţii de către organismele financiare internaţionale nu este cea mai bună soluţie. Nu a condus la nimic bun până acum şi nici nu cred că va aduce pe viitor aşa ceva. Actualul Guvern trebuie să colaboreze cu organizaţiile sindicale şi societatea civilă pentru a ajuta la rezolvarea situaţiei economice, nu să accepte puncte de vedere străine”.
Premiul Nobel pentru Austeritate
Reprezentanţi ai sindicatelor europene au acordat, la Bruxelles, Premiul Nobel pentru Austeritate Comisiei Europene. „Este nevoie de o politică pentru o creştere sustenabilă şi pentru crearea de locuri de muncă. Suntem solidari cu statele din Sud care suferă atât de puternic“, a declarat secretarul general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES), Bernadette Ségol, la ieşirea din Berlaymont, sediul Comisiei Europene.
Tot mai puţine locuri de muncă
Rata şomajului de la finalul lunii octombrie era de 5,17% la nivel naţional, în creştere cu 0,16% faţă de luna septembrie şi cu 0,24% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). În total, există 456.148 de şomeri, însă cu precizarea că întregul calcul a fost făcut pe baza persoanelor care s-au înregistrat în evidenţele ANOFM, astfel că numărul este cu siguranţă mult mai mare. Date neoficiale vorbesc de o rată a şomajului de peste 7%.
În coada Europei!
În momentul de faţă, salariul minim pe economie din România se cifrează în jurul a 160 de euro, adică 700 de lei. Este totuşi o creştere, deoarece în 2010, banii pe care îi primea un angajat cu salariul minim de economie ajungeau la 600 de lei. Ţara noastră se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte salariul minim, în timp ce în Luxemburg, de exemplu, leafa porneşte de la 1.758 de euro. Chiar şi restul fostelor state comuniste ne-au depăşit: Lituania (232 de euro), Estonia (278 de euro), Ungaria (281 de euro), Letonia (282 de euro), Slovacia (317 euro) şi Cehia (320 de euro).
Înfloreşte munca la negru
În ciuda faptului că în urmă cu un an şi jumătate se anunţau măsuri drastice pentru societăţile care folosesc angajaţi fără forme legale, inclusiv cu închisoarea, până în acest moment, abia s-au plătit câteva amenzi. În schimb, a apărut munca la gri. Deşi inspectorii au dat amenzi uriaşe şi chiar au solicitat autorităţilor să înceapă demersurile pentru condamnare conform legii, angajatorii au scăpat uşor după ce au atacat deciziile în instanţă şi chiar au fentat plata penalizărilor. Ultima găselniţă este trecerea în contractul de muncă a numai două ore, astfel că taxele plătite către stat ajung la maxim 40 de lei, iar angajaţii sunt nevoiţi să îşi plătească din propriul buzunar dările pentru a beneficia de pensie şi asigurare de sănătate.
Italia: Ciocniri cu poliţia
Greva din Italia s-a transformat în proteste şi ciocniri ale manifestanţilor cu poliţia, transmite Agerpres. La Roma, manifestanţii au încercat să forţeze bariera de securitate creată de forţele de ordine, pentru a ajunge în faţa Palatului Chigi, sediul guvernului italian. Protestatarii aruncă cu pietre în poliţişti, aceştia răspunzând cu gaze lacrimogene. La Torino, manifestanţii au aruncat cu ouă împotriva sediului Agenţiei fiscale şi au ocupat clădirea băncii Intesa San Paolo, iar la Milano au spart geamurile mai multor bănci. La Florenţa, un grup de elevi şi studenţi a aruncat cu ouă şi vopsea împotriva sediului local al Băncii Italiei.
Spania: Grevă cu arestări
Cel puţin 80% dintre angajaţii spanioli au participat ieri la greva generală care a blocat peninsula iberică. Totuşi au fost asigurate serviciile minime în transporturi, precum şi o funcţionare cu program de zi liberă în restul domeniilor publice de bază. În cursul unor incidente calificate drept „punctuale”, autorităţile au arestat 62 de persoane. Alte 34 de persoane, dintre care 11 agenţi de poliţie, au fost rănite, potrivit datelor furnizate de guvern, care, la rândul său, nu a cifrat participarea la protest, însă a precizat, prin intermediul directorului general pentru politică internă, Cristina Díaz, că ziua de grevă generală se desfăşoară normal. În Madrid, ziua de grevă generală s-a încheiat cu un marş prin centrul capitalei spaniole.
Portugalia: Blocaj total la Lisabona
Greva generală din Portugalia a început cu un blocaj total în serviciile de transport public ale capitalei lusitane. Începând cu ora zero de marţi, metroul şi autobuzele din Lisabona au încetat să mai circule în cadrul grevei generale declanşate de sindicatele portugheze. Aeroportul din Lisabona a anunţat de la prima oră anularea a mai mult de 200 de zboruri. Suferinţele locuitorilor din capitala Portugaliei nu s-au oprit aici: lucrătorii din serviciile de salubritate şi-au încetat total activitatea în cursul zilei de marţi. De asemenea, 90% din spitalele portugheze şi-au închis ieri porţile.
Autor: Alin Huiu
sursA: puterea.ro