Rețeaua Soros. Am aflat până acum, în primul rând datorită DNA, cum s-au finanțat în campaniile electorale partidele politice. Am vrut să știm cum fac rost de bani și fundațiile care spun că reprezintă societatea civilă și se implică în viața politică, deoarece în ultimii 3 ani au fost extrem de active. Materialul de față reprezintă o investigație jurnalistică.
REȚEAUA SOROS.
Nu ascund că am avut și o curiozitate personală ca să aflu cine e dispus să dea bani pentru proiecte civice și către ce linie este canalizat interesul finanțatorului. Sunt mulți cititori care cunosc faptul că din anul 2009 încoace, în paralel cu munca la ziar, sunt implicată și în campanii umanitare în folosul copiilor săraci, grav bolnavi și al celor cu potențial mare de dezvoltare intelectuală, dar care provin din familii defavorizate, mai ales din mediul rural. Alături de mine și câțiva jurnaliști, am adus în aceste proiecte și liceeni-voluntari, care s-au angrenat în activități de întrajutorare cu mult entuziasm, reușind astfel să implic și factorul educativ în aceste acțiuni caritabile.
Vă asigur că în acești 7 ani de activitate pe tărâm umanitar, nimeni dintre marii finanțatori (companii, multinaționale sau oameni de afaceri de tip Soros) nu ne-a întins o mână de ajutor, nu ne-au oferit nicio finanțare. N-au făcut-o nici din proprie inițiativă, deoarece proiectele noastre erau și sunt vizibile în media, nici când le-am solicitat ajutorul pentru salvarea vieții unui copil sau pentru vreun proiect pentru tineri. În afara cititorilor ziarului sau a câtorva oameni de afaceri și politicieni, care au vrut să rămână anonimi, nimeni nu a fost impresionat de ceea ce facem pentru comunitate.
Ceea ce vom prezenta în Evenimentul zilei reprezintă o sinteză a multor zile de muncă, fiindcă sunt greu de obținut informații despre finanțări. Este, oarecum, și o continuare a ceea ce EVZ publicase în urmă cu trei ani (septembrie 2013), în timpul protestelor cu PET-uri din Piața Universității împotriva proiectului Roșia Montana. Atunci, autorul articolului, Mălin Bot stârnise furtună în rândul ONG-urilor fiindcă a dezvăluit că cel puțin două dintre ele se implicaseră în organizarea protestelor printr-un proiect finanțat de Soros.
Demersul său și al EVZ nu a fost pentru a denigra asociațiile civice ci, așa cum a explicat atunci autorul, pentru că ”existența unor finanțări pe proiecte, folosite explicit în organizarea protestelor, nu este cunoscută celor care dau curs invitațiilor la manifestații”. Mai în clar: unii mergeau în Piața Universității din convingere civică, mobilizați de relatările de pe rețelele sociale, alții participau la proteste fiindcă erau plătiți printr-un proiect finanțat de magnatul Soros!
Articolul de astăzi nu trebuie perceput ca un atac la niciunul dintre ONG-urile din rețeaua de finanțare a lui George Soros. Este doar un tablou financiar despre care toți cei care observăm activitatea societății civile trebuie să știm. Un tablou similar cu cel al partidelor politice.
Este necesar ca datele să fie publice pentru că e absolut normal ca românii să știe cine oferă banii și pe cine finanțează un magnat ca să creeze un tampon împotriva Puterii, ca să militeze pentru cauze ecologice sau ca să instruiască, în cadrul unui proiect, jurnaliști, juriști sau oameni de cultură, deveniți bursieri ai fundației finanțatoare. Sau ca să propună miniștri în guvern.
Cine este George Soros
În ultimele luni s-a vorbit des în spațiul public românesc, mai ales de către politicieni, despre George Soros. Dar cine este cel care a investit zeci de milioane de dolari în rețeaua ong-istă, numită ”societatea civilă românească”?
Miliardarul american de origine maghiară George Soros are 86 de ani și o avere estimată la peste 18 miliarde de dolari. Unele surse vorbes chiar de 22 de milairde de dolari. Există surse diverse care susțin că George Soros a donat peste 200 de milioane de dolari din 1990, când a înființat Fundaţia Soros în România, și până în 2014, majoritatea prin investiţii directe. Din 2014, investițiile directe au fost înlocuite cu finanțările pe bază de proiecte.
„Fundaţia din România beneficiază încă de fondurile domnului Soros. Urmează să nu mai beneficiem din 2014. Cu toate acestea, vom putea obţine oricând bani de la fundaţia dânsului (Open Society Foundations – n.red.), însă doar pe bază de proiecte.Nu vom mai beneficia direct de fonduri”, declara Gabriel Petrescu, directorul executiv al fundaţiei, la sfârșitul anului 2013.
Finanțările lui Soros către rețeaua sa de ONG-uri din România s-au efectuat ori prin intermediul vehiculelor sale financiare din străinătate, cum este CEE Trust – un ONG-mamă, care a direcționat bani în toate statele din estul si centrul Europei unde magnatul american avea interese, ori prin Fundația Soros deschisă la București, care acum se numeste Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Banii lui George Soros au avut ca țintă construcția instituțională a unei rețele de ONG-uri, care a devenit ceea ce se numește „societatea civilă din România”. Mesajul sau scopul acestei rețele s-a învârtit în jurul ideii de democratizare a societății de către oamenii cooptați în aceste fundații și asociații. Adversarii lui Soros au arătat mereu că miliardarul american, de origine maghiară, a dorit ca prin ONG-urile lui să influențeze opinia publică în problemele care foloseau scopurilor sale, în special cele economice. Indiferent de realitatea obiectivelor sale, George Soros a devenit un jucător major pe plan politic.
EVZ are date concrete despre finanțările lui George Soros către ONG-uri ecologiste din România, din anii când banii se livrau, în majoritatea cazurilor, ca investiție directă. Printre acestea veți regăsi și pe cele două despre care vă spuneam că au contribuit ca organizatori la protestele anti Roșia Montana, reprezentanți ai societății civile care au participat la întruniri la Cotroceni, demnitari din actualul guvern. Ulterior s-a găsit un sistem prin care să se asigure finanțarea, dar mult mai puțin transparent.
Se presupune că prin anii 2000 George Soros a decis să se retragă într-o zonă mai discretă a finanțării societății civile din România odată cu eșecul implicării sale în alegerile din SUA, unde a susținut candidatul democrat în fața lui Bush, dar și cu scandalurile care au izbucnit în diverse state din Europa pe tema finanțărilor sale. Cazul Roșia Montană a fost unul special, implicarea fiind directă și extrem de generoasă.
Cu tate astea, în ultimii ani, Soros a hotărât să redevină jucător în țările din centrul și estul Europei, fiind cunoscută și recunoscută implicarea în evenimentele din Ucraina, este bănuit că s-a implicat în criza refugiaților de partea celor care susțin primirea acestora, atacurile la adresa sa din partea premierului ungar Victor Orban fiind de notorietate. Totodată George Soros este unul din cei mai proeminenți susținători ai candidaturii lui Hillary Clinton, donațiile sale însumând 19 milioane de dolari SUA stând mărturie a implicării active. Donațiile lui George Soros au fost bănuite că alimentează și protestele din Polonia la adresa guvernului, iar declarațiile oficiale ale reprezentanților Fundației Pentru o Societate Deschisă din SUA au fost clare: “Nu finanțăm direct sau indirect proteste! Finanțăm grupuri din Polonia care promovează drepturile omului, care sunt sub amenințare acum”. Declarația Laurei Silber, chief communications officer al Open Society Foundations acordată revistei New Yorker în mai 2016 descrie perfect o situație. George Soros nu finanțează protestele din Polonia, Ungaria, Ucraina sau România, ci ONG-urile care le organizează.
TOȚI MARII ACTIVIȘTI ECOLOGIȘTI DIN ROMÂNIA SUNT FINANȚAȚI DE SOROS
ALINA MUNGIU ȘI NICUȘOR DAN, DOUĂ FIGURI IMPORTANTE ALE SOCIETĂȚII CIVILE
Cea mai reprezentativă figură din ”Rețeaua Soros” este, fără îndoială, Alina Mungiu Pippidi. Ea este considerată ideologul activității girate de George Soros în România și tot ei i se atribuie ideea apariței, după 2012, a unor partide noi, cu oameni noi, care să devină o alternativă la partidele clasice, considerate corupte și depășite.
Nicușor Dan, cu a sa asociație ”Salvați Bucureștiul!” este inovația Alinei Mungiu, cel mai important lider al societății civile. Aceasta l-a scos în luminile rampei, în 2006, ca activist ecologist, apoi l-a lansat în politică. O sursă din mediul ong-ist ne-a declarat că primele operațiuni civice ale lui Nicușor Dan au fost finanțate printr-un sistem de parteneriate tot din banii lui Soros. Alina Mungiu și a sa Societate Academică Română a creat Alianța pentru o Românie Curată. Aceasta din urmă a fost finanțată, între anii 2010-2012, de CEE Trust a lui George Soros cu sume mari de bani, dar și din fonduri norvegiene. Din această Alianță fac parte Freedom House (Cristina Guseth), Grupul pentru Dialog Social și Asociația lui Nicușor Dan – Salvați Bucureștiul. Nu este nimic ilegal sau rău că Nicușor Dan a primit sprijin financiar prin Alina Mungiu și a sa Societate Academică. Era corect doar să explice opiniei publice pe ce banii și-a finanțat activitatea.
Bani pentru proiectele gestionate de Alina Mungiu și ce conțin acestea
Finanțări primite de Societatea Academică Română (SAR) a Alinei Mungiu Pippidi via CEE TRUST
Finantari primite de Societatea Academica Romana (SAR) a Alinei Mungiu Pippidi via FDSC.RO
Un prim proiect unde Societatea Academica Romana (SAR) a Alinei Mungiu Pippidi a primit o finantare de 73.046 euro: Studenții să combată discriminarea!
Un al doilea proiect unde Societatea Academica Romana (SAR) a Alinei Mungiu Pippidi a primit o finantare de 200.870 euro: Înființarea unor filiale în toată țara pentru monitorizarea activității Guvernului
IMPLICAREA REȚELEI SOROS DUPĂ TRAGEDIA de la COLECTIV
Un al doilea moment care arată că George Soros se implică, indirect așa cum a procedat în fiecare țară, în jocul politic de la Bucuresti este formarea noului guvern tehnocrat dupa tragedia de la Colectiv. Piesa centrală s-a pus în scenă la Palatul Cotroceni, sub indrumarea consilierului prezidențial Sandra Pralong, cea care a fost, la începutul anilor 90, primul reprezentant personal al lui George Soros în România. După tragedia de la Colectiv, în premieră, societatea civilă este chemată de Klaus Iohannis pentru a se transmite întregii țări ideea ca românii au nevoie de un Guvern apolitic. O analiză realizată asupra celor chemați la Cotroceni în numele societății civile ne arată că au fost exclusiv reprezentanții fundațiilor finanțate de miliardarul american.
TOTI CEI CHEMATI LA COTROCENI LA CONSULTAREA SOCIETATII CIVILE DUPA COLECTIV, FINANTATI DE SOROS
Ionuţ Sibian este președinte la Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).
Ȋn perioada 2006-2012, fundaţia pe care o conduce a primit peste un milion de dolari de la „The Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe” (CEE Trust), o organizaţie condusă de miliardarul american George Soros.
1. Număr Grant: RO_X 2010_166
Denumirea proiectului: Serviciul juridic pro-bono pentru ONG-uri din România
Suma acordată 21.300 USD
Perioada proiectului: 1 mai 2011 – 30 iunie 2012
2. Număr Grant: RO_X 2010_202
Denumirea proiectului: Fondul pentru Inovare Civică
Suma acordată 389.455 USD
Perioada proiectului: 15 aprilie 2011 – 15 iulie 2012
3. Număr Grant: RO_X 2009_121
Denumirea proiectului: O voce mai puternică pentru sectorul asociativ din România
Suma acordată 150.000 USD
Perioada proiectului: 15 mai 2010- 14 noiembrie 2011
4. Număr Grant: RO_X 2008_47
Nume proiect: ONG-uri românești corecte
Suma acordată 119.995 USD
Perioada proiectului: 1 mai 2009- 28 februarie 2011
5. Număr Grant: RO_2007_04
Denumirea proiectului: Directorul ONG-urilor românești
Suma acordată: 307.000 USD
Perioada proiectului: 1 decembrie 2007 – 31 mai 2010
6. Grant Numărul RO_III 2006_100
Denumirea proiectului: Consolidarea sustenabilităţii financiare a ONG-urilor
Suma acordată: 120.000 USD
Perioada proiectului: 1 august 2006 – 1 iulie 2008
Liviu Mihaiu, președintele asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”, este un colaborator și un avocat al FDSC.
Cel care, de la microfonul din Palatul Cotroceni, s-a recomandat a fi jurnalist scria în septembrie 2013, într-un editorial publicat de „Adevărul”: „De asta sfătuiesc pe toţi securiştii ăștia mici (n.r. – jurnaliștii de la „Evenimentul Zilei”) să sune la FDSC (Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile), să întrebe deontologic cum se finanţează ONG-urile, când şi, mai ales, de ce.
Sorin Ioniţă este președinţele „Expert Forum” (EFOR), organizaţie finanţată, printre altii, și de FDSC.
EFOR a primit însă suport financiar și direct din partea CEE Trust.
Număr Grant: RO_2012_01
Denumirea proiectului: Clientelism de la vârful degetelor
Suma acordată: 68.000 USD
Perioada proiectului: 15 martie 2012 – 14 martie 2013
Cristina Guseth este director al „Freedom House România”, o filială a fundaţiei americane „Freedom House INC”, cu sediul în New York.
Pe lista finanţatorilor „Freedon House România” se află Ambasada SUA în România, USAID, U.S. Department of State, dar și „Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe”, fundaţia lui Soros.
Numele proiectului: Inițiativa pentru o Justiție Curată (CIJ)
Suma acordată: 100.000 USD
Perioada proiectului: 1 mai 2008 – 1 aprilie 2010
Freedom House, Asociaţia Salvaţi Bucureștiul (președinte – Nicușor Dan) și Grupul pentru Dialog Social (unde Andrei Cornea este membru în Consiliul de Administraţie) fac parte din „Alianța pentru o Românie Curată”, care a fost finanțată, în perioada 2010-2012, de CEE Trust.
Număr Grant: RO_X 2009_186
Denumirea proiectului: Construirea unui lupte durabile anticorupție a electoratului din România: „România curată”
Suma acordată 120.000 USD
Perioada proiectului: 1 septembrie 2010 – 30 aprilie 2012
„Alianţa pentru o României Curată” a fost inţiată de Societatea Academică Română, care asigură și Secretariatul acesteia. Ȋn perioada 2006 – 2008, SAR a primit de la CEE TRUST 239.300 USD.
Număr Grant: RO_X 2008_28
Denumirea proiectului: CCU partea a 2-a – evaluarea utilizării banilor publici în cercetarea academică și învățământul superior din România
Suma acordată 93.500 USD
Perioada proiectului: 1 iunie 2009 – 31 iulie 2010
Număr Grant: RO_X 2007_101
Denumirea proiectului: Coaliția pentru Universități Curate (CCU) – aplicarea unui set de principii pentru a consolida integritatea și calitatea în sistemul de învățământ universitar românesc
Suma acordată 95.500 USD
Perioada proiectului: 1 aprilie 2008 – 1 mai 2009
Numărul proiectului: RO_IX 2006_35
Denumirea proiectului: Coaliția pentru un Parlament Curat – Euro – alegeri 2007
Suma acordată: 40.300 USD
Perioada proiectului: 1 martie 2007 – 1 gebruarie 2008
Numărul proiectului: CBI / 2006/03
Nume proiect: Reducerea corupției politice – Anti-corupția ca revoluție
Suma acordată 10.000 USD
Perioada proiectului: 1 octombrie 2006 – 31 octombrie 2006
Mihai Dragoș, preşedinte al Consiliului Tineretului din România, este coordonator al reţelei Monitori pentru Bună Guvernare a „Alianţei pentru o Românie Curată”.
Lucrează, de asemenea, în Societatea Academică din România (SAR), pe un proiect ce evaluează și monitorizează integritatea universităților din România. Iar Horia Oniţă, scria în aplicaţia pentru funcţia de președinte al Consiliul Naţional al Elevilor (C.N.E.) că va urmări „dezvoltarea comunicării și parteneriatului între C.N.E. și anumite structuri naționale precum Alianța pentru România Curată”.
Elena Calistru, care a lucrat pentru „Transparency International România”, este președintele Asociaţiei Funky Citizens, partener al SAR în mai toate proiectele și petiţiile iniţiate.
Edmond Niculuşcă este președinte la Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate, care colaborează cu „Miliţia spirituală”, o altă organizaţie finanţată de CEE TRUST (105.000 USD în perioada 2011 – 2013).
ÎNALȚI DEMNITARI AI REGIMULUI IOHANNIS-CIOLOȘ, STRÂNSE LEGĂTURI CU MILIARDARUL SOROS.
Lucrurile nu se opresc însă aici. După formarea guvernului condus de Dacian Cioloș, am regăsit numeroase nume de pe lista celor care au căpătat putere de decizie la nivel executiv, ca având legături cu miliardarul american.
Sandra Pralong, consilier prezidential – primul reprezentat personal al lui Soros in Romania
Mihai Răzvan Ungureanu – fost consilier prezidențial și șef al SIE – finanțat de Soros prin fundațiile sale.
Dacian Cioloș , premier – membru Fundația Friends of Europe – finanțată de Soros
Cristian Ghinea – ministrul fondurilor europene – Centrul Român pentru Politici Europene – finanțat de Soros
Violeta Alexandru, ministru pentru dialg social – ProDemocratia, Institutul Politic Publice – finanțat de Soros
Cristina Guseth – propusa ca ministru al Justitiei in prima echipa a lui Ciolos și retrasă dupa un scandal uriaș – finanțată de Soros
Cătălin Drula – consilier al premierului Ciolos, vicepreședinte al Asociaţiei Pro Infrastructura, care colaborează cu „Alianţa pentru o Românie Curată” (SAR)
Cristian Ghinea, editorialist la „Dilema veche”, a terminat SNSPA, după care a făcut un master la London School of Economics. În legătură cu acesta, iată ce scrie pe pagina lui de Wikipedia: „bursa care îi finanţase acest studiu prevedea întoarcerea sa în România şi implicarea pentru o perioadă minimă de timp în activităţi ale sectorului civic”! Cu alte cuvinte, cei care i-au finanţat bursa i-au pus şi condiţia să se implice în problemele societăţii civile, ceea ce Cristian Ghinea a şi făcut, activînd în Centrul Român de Politici Europene, de unde a devenit Consilier de stat în Cancelaria Guvernului, apoi ministru al Fondurilor Europene. Acum a ales sa candideze la Parlament din partea partidului Uniunea Salvati Romania a lui Nicusor Dan.
Anterior, Cristian Ghinea activase în mai multe ONG-uri: Societatea Academică din România, APADOR-CH, Freedom House – România şi Centrul pentru Jurnalism Independent, toate finanţate de Fundaţia Soros! De la SAR, Alina Mungiu l-a dat afară odată cu Sorin Ioniţă. Pe pagina Centrului Român de Politici Europene (CRPE), se scrie foarte clar că Fundaţia Soros este finanţator al acestui ONG.
Laura Ştefan, de la „Expert Forum”, ONG finanţat de Fundaţia Soros, a fost prima nominalizare neoficială pentru funcţia de ministru al Justiţiei, Cristina Guseth, de la „Freedom House”, ONG finanţat de Fndaţia Soros, a fost desemnată pentru funcţia de ministru al Justiţiei şi retrasă în ultimul moment.
Mihai Răzvan Ungureanu, adus mai întîi în funcţia de consilier prezidenţial şi numit apoi din nou şef al SIE este un vechi membru al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile.
Victoria-Violeta Alexandru, fostă Bau înainte de căsătorie, a lucrat pentru Asociația Pro Democrația, unde a coordonat activitatea de comunicare publică și relația cu presa.Ȋn 1997, Violeta Bau a fost numită consilier în cadrul Departamentului de Comunicări Internaționale și Relații cu Românii de Pretutindeni din Administrația Prezidențială.
Ȋn martie 2000, în Republica Moldova apărea Institutul de Politici Publice, fondat, conform datelor publice de pe site-ul oficial cu sprijinul Fundaței Soros Moldova și al Centrului Euro-Atlantic din Moldova.
Un an mai târziu, în mai 2001, la instanțele din România era depusă cererea de înregistrare a Asociației „Institutul pentru Politici Publice, unde Violeta Alexandru este mmebru fondator. IPP furnizează constant date și rapoarte partenerului său strategic, Asociația Pro Democrația (APD) și nu numai”. La rându-i, APD a furnizat către IPP resurse umane și nu numai. Tot în 2001, IPP realiza studiul „Bugetele locale între teorie și practică, „la comanda Asociației Pro Democrația în cadrul proiectului Administrare eficientă prin participare publică, finanțat de German Marshall Fund of The United States”. Ȋn prefața acestui studiu, IPP mulțumea unor „reprezentanți ai administrației publice locale cu care am discutat și ale căror informații ne-au fost de un real folos (…), Florentin Pandele – Primar Comuna Voluntari, Nicolae Liviu Dragnea – Președintele Consiliului Județean Teleorman”.
Însuşi premierul Dacian Cioloş face parte din „Friends of Europe”, organizaţie finanţată de acelaşi George Soros!
Poate fi făcută o paralelă interesantă între Dacian Cioloș și Victor Orban. Acesta din urmă a fost unul din favoriții miliardarului american, care la începuturile sale l-a finanțat copios, atât ca partid, FIDESZ, cât și ca persoană, Orban primind o bursă de 10.000 de ft lunar ca să se poată dedica politicii. De atunci însă lucrurile s-au schimbat, iar cei doi au devenit inamici. Nu același lucru se poate spune despre Dacian Cioloș…
Datele pe care le-am cules de-a lungul unei lungi perioade de investigații sunt cele accesibile publicului, fiind acumulate din surse deschise. Detalii asupra comportamentului miliardarului american George Soros și implicarea sa în politica țărilor din estul și centrul Europei sunt relevate în diverse surse pe internet și mass-media, dar am încercat să distingem între propagandă și informare.
Am luat în calcul de la bun început faptul că acest material va stârni numeroase comentarii și atacuri. În special din partea celor vizați. Ne-am dori ca fiind promotorii libertății de exprimare să accepte că și activitatea lor este supusă scrutinului opiniei publice, că datoria presei este să pună întrebări și să caute răspunsuri, indiferent cât de incomode ar fi, unele sau altele.
Autor: Simona Ionescu
Sursa: Evz.ro