Conflictul dintre Germania și SUA este de fapt conflictul dintre două continete. America de Nord simte în ceafă răsuflarea Uniunii Europene. Economia SUA stagnează iar cea a UE crește. SUA devine mai puțin federală pe zi ce trece, iar Germania încearcă să acapareze toată puterea în Europa.
Semnele unui război între cele două puteri sunt destul de clare. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, scandalul Volkswagen și acum Deutsche Bank sunt atacuri economice, parte a unui război hibrid atât de discutat în ultima perioadă.
Semnele unui astfel război economic hibrid se văd foarte bine în România, un stat aflat sub influența Statelor Unite, dar unde puterea Germaniei crește, mai ales de la alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte.
România- teatru de război
Încă din perioada medievală, Țările Române au fost folosite ca teatru de război pentru marile imperii. Fie că a fost vorba despre unguri și turci, despre austro-ungari și turci sau despre turci și ruși, acest spațiu a găzduit prea multe războie care nu erau ale noastre. Acum a venit rândul americanilor și nemților, semn că distanțele geografice nu mai înseamnă nimic, dar că poziția strategică a României se păstrează.
Conflictul americano-german de pe teritoriul României nu este vizibil în buletinele de știri dar dacă analizăm ultimele evenimente economico-politice îl putem înțelege. Astfel, apar următoarele întrebări:
- De ce îl atacă instituțiile de forță pe Băsescu?
- De ce a plecat MRU de la șefia SIE?
- De către cine și mai ales de ce este atacată Codruța Koveși?
- De ce Iohannis este din ce în ce mai vocal?
- Cum a fost selectat Dacian Cioloș pentru poziția de premier?
- Ce caută directorul MI6 la București?
- De ce a plecat Maior în SUA și a venit Hellvig la șefia SRI?
Lupta devine evidentă dacă aceste evenimente sunt analizate în această cheie. Sunt formate deja două tabere la vârful politicii românești. Iohannis, Cioloș, Hellvig, Coldea și Kovesi sunt vârfurile taberei filogermane, iar tabăra pro-americană este alcătuită acum din grupul PSD Ponta, Dragnea și Maior dar și de MRU și Băsescu.
Legendele personale ale acestor actori arată clar apartenența lor la aceste grupuri. MRU a fost așezat în fruntea guvernului cu ajutorul companiilor americane Chevron și Martin Lockheed și bineînțeles cu girul ambasadei. Apoi Iohannis a fost forțat să-l numească la șefia SIE, un serviciu cunoscut ca fiind pro-american.
În timp ce la București SUA face jocurile, în Transilvania capitalul german a crescut și a câștigat influență. Astfel, au fost impuși în capitală germanofili în posturi cheie ale statului, iar succesul lui Iohannis la prezidențiale a fost încununarea succesului. Atât Coldea cât și Koveși provin din Transilvania precum și celebrul grup ”PSD de la Cluj” condus în momentul de față de tehnocratul Vasile Dâncu.
Dragnea și Ponta, ambii din Sud, sunt mai apropiați de politicile SUA iar guvernarea Victor Ponta a reușit pentru prima dată în ultimii 20 de ani o delimitare destul de clară de influențele directe, fie ele europene sau euroatlantice.
Războiul germano-american din România este despre interesele lor, despre economia lor, despre influența lor. Românii prinși în acest război sunt doar pioni. Ei au forță în România, dar raportul lor de putere cu centru, fie că e Washington sau Berlin, este neglijabil.
Soluția nu o reprezintă apropierea de una sau alta dintre tabere, ci o distanțare egală de ambele. România este mai apropiată geografic de Germania, dar are trupe americane pe teritoriul ei. Economia românescă depinde mult de fabricile și supermarketurile cu capital german, dar și de împrumuturile de FMI și Banca Mondială, instituții de casă ale americanilor.
Ponta a demonstrat în mandatul de prim-ministru că poate crea un echilibru între interesele marilor puteri în România, dar acest echilibru fragil a dispărut odată cu guvernarea PSD. Acum suntem parte a unui război care nu este despre noi, dar care ne afectează direct.
Autor: Alexandru David