Premisa ar fi ca e vorba de o economie in cazul careia intr-adevar tulburarile politice, de orice fel ar fi acestea, nu pot face decat rau. Numai ca, din pacate, greu, daca nu chiar imposibil, am putea spune ca in cazul Romaniei mai avem de a face realmente cu ceea ce unii numesc pe aici economie.Este ceva atat de degradat si dezarticulat incat, indiferent daca ii atribui sau nu calificativul de economie, nu-i poti pretinde comportamente de economie si nici nu poti astepta de la acest ceva ceea ce este de asteptat de la o economie, inclusiv in planul reactiilor.
Consum fara productie, importuri fara exporturi, hipermarketuri fara fabrici, masini fara sosele – iata anomalii carora nu poti sa le conferi atributul de economie. Expresia pura a acestor anomalii sunt, in contextul crizei, caderile incredibile intre 40 si 90% din anumite sectoare si segmente care, prin insesi dimensiuni, nu pot fi puse in seama crizei, ci doar a absurditatilor economice de dinaintea crizei.
Ce rau ar mai putea sa-i faca acestui ceva – scalen si indezirabil – niste turbulente politice oricat de ascutite ar fi?! Ce sa-i mai faca, in masura in care raul a fost facut de mult, iar anii din urma au dovedit ca este iremediabil.
Dezindustrializarea tarii (cu asistenta neprecupetita a organismelor financiare internationale), falimentarea agriculturii (cu concursul special al Bancii Mondiale), instrainarea inacceptabila si unica in Europa a exploatarii resurselor de petrol si gaze, lichidarea pozitiilor nationale in sistemul strategic bancar (ambele la presiuni externe extrem de tintite), dezechilibrarea totala intre consum si productie (cu ajutorul creditarii externe pentru consum, si nu pentru investitii), indatorarea externa fabuloasa pentru nimic si, in sfarsit, capacul la toate acestea, respectiv imprumutul masiv contractat nu pentru tara, si pentru firmele straine din tara ramase, in conditiile crizei, fara finantare din partea mamelor lor din Occident – iata coordonatele raului facut de mult si, din pacate, de nereparat.
Ce mai pot adauga la acest rau tulburarile politice? Ce rau, in esenta, mai pot face niste copii care se harjonesc in tarana pe un teren maidanizat la suprafata si in intregime contaminat in profunzime?!
Niste copii, pentru ca, sa fie clar, oricata putere mai cred ei ca au si pentru oricata putere mai cred ei ca se bat, nu mai decid mare lucru in acest ceva numit cu generozitate de unii economie, in masura in care proprietatea si deci decizia in sectoarele de forta apartin capitalului strain!
Tulburarile politice ar putea sa faca cine stie ce rau doar daca cei doi copii care se harjonesc acum ar fi facut cumva vreun “bine” economiei pe cand nu se luasera chiar la bataie, ci doar se impungeau. Au restructurat cumva pe vremea coalitiei lor cele doua principale forte politice sectorul public pentru a-l acomoda situatiei de criza?
Au luat ele masuri de echilibrare economica si de inlaturare pe cat posibil a anomaliilor mentionate? Dimpotriva, au pus capac la toate acestea cu incredibilul imprumut de la FMI – pe care l-au sustinut deopotriva – si care este de natura a inmormanta pe veci Romania!
Ba, s-ar putea ca turbulentele politice sa aiba chiar un efect pozitiv, in sensul ca, nemaiavand timp sa se ocupe din cauza galcevei de acest ceva numit pe aici economie, i-ar face astfel un rau mai putin. Caci nu stiu cum a fost, dar, ca un facut, de indata ce un sector a devenit in anii din urma “prioritate nationala”, a inceput sa mearga cu pasi repezi spre prabusire totala!
Analiza de Ilie Serbanescu
sursa: bloombiz.ro