Oameni buni.. ecuația este simplă. S-au poziționat pentru marea confruntare de pe 10 respectiv 24 noiembrie, doi poli importanți de putere.
Structurile oculte cu sateliții lor din spatele lui Johannis, care forțează preluarea puterii totale in România pe de o parte, aflat in plin marș spre instaurarea unei dictaturi prezidențiale prin „uciderea” pe-se-di-ști-lor, iar de partea cealaltă PSD, ultimul partid românesc, parazitat, infiltrat, rănit, parțial captiv, dar care mai dă semne de rezistență națională in condițiile in care toate celelalte partide politice au fost inghițite complet de servicii sau facțiuni din servicii secrete combinate cu interese străine, care iși dispută cu deosebită ferocitate primatul puterii in România peste interesele legitime ale poporului român.
Pentru a ieși din situația asta nu avem decât o singură soluție, dar care necesită prezență masivă la urne din partea acelei Românii, a României noastre, care ințelege că a continua cu acest personaj și guvernul lui incă cinci ani de aici incolo inseamnă moartea noastră ca națiune.
Și de mâna cui? A unui neamț care detestă in mod afișat poporul român și a hienelor băsiste aduse de el la putere, flămânde și insetate de răzbunare pentru șutul in cur primit in ultimele rânduri de alegeri..
Altă soluție nu există.. Oricum am intoarce-o..
Trebuie să megem la vot dacă vrem să punem capăt domniei lui Satan Klaus.
Iată, poate că furia și demența cu care s-a repezit „guvernul lui” să demoleze tot ce a construit pentru România PSD (mult, puțin, altă discuție), atacând la rupere interesele legitime ale poporului român, este semnalul trezirii din această stare de descurajare și abandon indusă agresiv dar foarte subtil in subconștientul nostru pentru a ne face să ne predăm. Psihologia maselor, ca la manual..
Că se fură, cu soft sau fără soft, cu autobuze sau nu, că Johannis are 2000% de la primul tur, nu asta este ideea, ci să le arăta că existăm. In număr cât mai mare.
Altă variantă nu avem. Stăm să tragă in noi sau arătăm că existăm?
Și că in orice situație, cu tot furtul lor cu soft sau nu, cu uriașa manipulare sau nu, suntem aici.. Existăm și nu putem fi ignorați.
Și acesta este dacă vreți, unul din miile sau zecile de mii de motive pentru care suntem obligați să-i dăm vânt candidatului PSD in direcția Cotroceni și nu intr-un hău fără fund in care s-ar duce și partidul odată cu ea.
Și argumentele sunt de bun-simț. Să ne gândim logic. Are PSD alt candidat la ora asta? Mai bun, mai prost, mai inalt, mai scund, mai slab, mai gras? Evident, nu. Bun, in condițiile astea care e soluția ca Johannis și repet, de fapt structura ocultă de putere din spatele lui – acel stat subteran pentru care își rupe cămașa de pe el, să nu mai ajungă cu un nou mandat la Cotroceni, având și guvernul lor?
Dacă PSD nu ia președinția, sigur partidul se va autocanibaliza in lupte intestine intre diferitele grupări care il populează, fiind preluat cu siguranță de gruparea securiștilor cu legături la Cotroceni, căzând definitiv in captivitate. Sau dacă nu, oricum va fi decimat din exterior de un Johannis resentimentar, deraiat rău către fascism și rămas incă cinci ani stăpân absolut peste Rumänien Land.
In schimb, cu Dăncilă plecată la Cotroceni și Johannis trimis inapoi in grota preistoriei din care a ieșit, ascendentul PSD pe scena politică va fi indiscutabil altul in perspectiva alegerilor de la anul și va deschide astfel drumul pentru reformiștii din partid să-l readucă in bazinul său ideologic și electoral de care in ultimii ani, sub presiunea teribilă a sistemului, cu deosebire in era Dragnea, partidul devenise cel mai de dreapta partid de stânga din România.
Și sunt.. tenacea Lia Olguta Vasilescu, cerebralul Serban Nicolae, conservatorul Titus Corlățean, inimosul Codrin Stefanescu și desigur, rebelul Liviu Plesoianu.. ai cu ce, mă.. ai cu ce..
Dar pentru a ajunge la destinție, „poporul pesedist” și „antijohannist”, românii in general care ințeleg miza uriașă a acestor alegeri, impotriva tuturor nemulțumirilor care îi despart și indiferent de mica tabără a fiecăruia in care și-a ridicat cortul sunt condamnați să-și recalibreze ținta, pentru a regăsi ceea ce-i unește, pentru că dușmanul comun e la Cotroceni și nu in tabăra celui de lângă el.
Cum spuneam și zilele trecute, avem un singur „glonț”. Alegerile acestea. Poate ultimul pentru multă vreme de aici incolo.. Eu zic să nu-l irosim.
Să-i arătăm acestui infatuat antiromân, care nu-și mai ascunde disprețul pentru poporul român, ce inseamnă de fapt forța unui popor umilit care s-a trezit…
Autor: Petre Caluian
Sursa: Petre Caluian Facebook