Paul Dragos Aligica: “Reafirmarea în forță a problematicii religioase în prim-planul lumii și vieții intelectuale din Occident”

Așadar, în Occident se conturează tot mai clar un curent intelectual de revalorizare a religiei, ca reacție la limitele rațiunii seculare, ale științei instrumentalizate propagandistic și ale marilor ideologii moderne.

La aproape un secol și jumătate după proclamarea nietzscheană a „morții lui Dumnezeu”, tot mai mulți intelectuali ajung să vorbească despre un „gol, un decupaj în formă de Dumnezeu” constitutiv condiției umane: o nevoie de sens transcendent, de orientare morală și de comunitate pe care proiectul secular nu a reușit să o satisfacă.

În acest context, declinul „Noului Ateism” (Richard Dawkins, Sam Harris, Daniel Dennett, Christopher Hitchens) și slăbirea încrederii în autosuficiența secularismului sunt corelate cu crizele contemporane – dezorientare morală, atomizare socială, alienare tehnologică și proliferarea ideologiilor militante – care par să reactiveze interesul pentru tradițiile religioase și pentru ideea de logos ca sursă de ordine.

Această tendință este alimentată și ilustrată de biografii individuale. Numeroase figuri publice, anterior agnostice sau ateiste, afirmă că „au ajuns să raționeze până la punctul în care au ajuns până la Dumnezeu”, adesea în urma unor crize existențiale, relaționale sau a unor reevaluări filosofice profunde.

La nivel mai larg, nemulțumirea față de incapacitatea secularismului de a răspunde întrebărilor ultime (sensul existenței, moartea, suferința) se împletește cu reacția critică față de „religii seculare” alternative – precum progresismul și wokeness-ul – și cu nevoia unei ancore etice într-un climat social polarizat.

Din perspectivă socială, această renaștere religioasă este văzută de unii autori ca un fenomen cu potențial de a contracara atomizarea, fanatismul ideologic, politizarea isteric-patologică, trogloditismul intelectual propagandistic și vidul moral prezentat ca virtute morală, precum și de a revitaliza moștenirea occidentală în plan etic, cultural și comunitar.

Desigur, rămâne deschisă distincția dintre o credință asumată teologic și o formă mai degrabă social-utilitară sau culturală de religiozitate. Dar, în actuala fază, trendul către cel puțin cea de-a doua formulă – religiozitate asumată – este indiscutabil în lumea intelectuală.

FRONTIERA STIINTEI SI FILOSOFIEI IMPUNE O ABORDARE MULT MAI NUANTATA

O sursă importantă a acestei reorientări este evoluția internă a științelor contemporane, unde chiar avansul cunoașterii împinge frontierele explicației către zone tot mai problematice și deschise metafizic. Cercetările de vârf ridică întrebări fundamentale despre natura universului, a conștiinței și a originii vieții și inteligenței, fără a putea oferi răspunsuri exhaustive în cadre strict naturaliste.

Paradoxal, cu cât înțelegem mai mult, cu atât se multiplică necunoscutele, iar aceste zone de indeterminare subminează autosuficiența epistemică care caracteriza, până de curând, elitele științifice și academice (Colin McGinn, Thomas Nagel, David Chalmers, Raymond Tallis, Roger Penrose, Paul Davies samd). În locul triumfalismului scientistic apare o atitudine mai prudentă, care recunoaște limitele rațiunii instrumentale și redeschide spațiul pentru întrebări despre sens, finalitate și transcendență.

Concluzia mai largă este că oamenii nu pot trăi fără un sens superior, iar această mișcare intelectuală poate fi citită ca o reacție de rezistență față de declinul secularismului si propagandismului scientist, care a degradat exact această necesitate existențială, atrăgând după el o mare bulversare și criză socială.

UN SCENARIU PLAUZIBIL, DAR ÎNGRIJORĂTOR

Trebuie notat, totuși, că această tendință nu anulează datele statistice privind secularizarea continuă, sugerând că asistăm mai degrabă la o reconfigurare a dezbaterii la vârful societății decât la o inversare decisivă a direcției istorice.

Este posibil ca, în timp, această mișcare să capete o traiectorie de masă și să genereze un trend social mai larg de reîntoarcere la religie; la fel de posibil este însă ca evoluția să urmeze o logică de bifurcație socială, conducând la o situație paradoxală. Două categorii sau clase umane.

Pe măsură ce se conturează o clasă superioară educată, cognitiv funcțională, alfabetizată științific și capabilă să opereze cu idei, tehnologii și instituții complexe, se profilează în paralel o masă împinsă în jos cognitiv și educațional de tehnologie și social media, blocată într-o formă de incapacitate sau incapacitare cognitivă.

Prima categorie va fi capabilă să urmeze linii de gândire și conduite articulate, inclusiv pe cele inspirate de tradiții religioase sau de reflecții filosofice non-triviale, în timp ce cealaltă va rămâne captivă unor forme simplificate, reductive sau pur instrumentalizate de sens; marea masă a societății rămânând prinsă în zona emasculării cognitive și a analfabetismului funcțional, intelectual și spiritual.

Depinde de noi, de actuala generație, cum vor arăta generațiile următoare, descendenții fiecăruia, în ce clasă vor fi situate existențele lor, nu doar social, ci și intelectual și spiritual…

PS

Mai jos, o listă foarte preliminară de surse introductive cu privire la fenomenul discutat mai sus:

• How Intellectuals Found God – Peter Savodnik (The Free Press, 28 decembrie 2024). Articolul prezintă figuri precum Matthew Crawford, Jordan Peterson, Peter Thiel, Elon Musk etc. și analizează trendul ca o reacție la haosul secular.

• Some of Christianity’s Biggest Skeptics Are Becoming Vocal Converts – Nathan Guy (Christianity Today, septembrie/octombrie 2024). Articol care explorează convertiri intelectuale recente (inclusiv Ayaan Hirsi Ali, Tom Holland), subliniind apelul cognitiv și filosofic al creștinismului față de noul ateism. Discută fenomenul ca o schimbare culturală majoră.

• The Conversion of Public Intellectuals – (Comment Magazine, septembrie 2025). Analizează cartea lui Justin Brierley (The Surprising Rebirth of Belief in God), care documentează „renașterea surprinzătoare a credinței în Dumnezeu” în rândul intelectualilor.