Suntem într-un proces în care absolut orice domeniu al societăților noastre se află sub o presiune imensă de a fi politizat, ideologizat și polarizat într-o manieră nici măcar subtilă, ci direct propagandistică.
Totul este împins într-o logică binară, reducționistă, de tip alb/negru, corect/incorect, acceptabil/inacceptabil, adorabil/detestabil în care orice poziție ce nu se aliniază strict liniei directoare si clivajului momentului este imediat catalogată drept periculoasă, adversarială sau indezirabilă.
Această transformare a discursului public produce un efect de avalanșă: odată instalată grila politizată de interpretare, reacțiile și contra-reacțiile devin inevitabil politice, integrându-se în logica polarizantă a jocului impus.
Această dinamică nu este întâmplătoare, ci servește strategii deliberate de control. Politizarea unui domeniu—fie el curricular, cultural sau instituțional—este doar primul pas: stabilirea cadrului simbolic și discursiv în care toate reacțiile sunt capturate și reinterpretate politic.
În acest fel, oricine se opune sau încearcă să nu participe este forțat să „joace jocul”, pentru că defensiva însăși devine parte a procesului politizant. Miza reală nu este dezbaterea de idei, ci acapararea pozițiilor de control asupra modului în care societatea gândește, vorbește și judecă. Într-un asemenea regim, polarizarea devine nu un accident, ci o tehnologie de putere.
De pildă, în momentul în care s-a hotărât politizarea însăși a ideii de Biserică, orice contrareacție la această mișcare va fi inevitabil încadrată în cadre de interpretare ideologică, propagandistică și politică ale momentului. Că aceste contrareacții se încadrează sau nu în mintea celor care se apără de atacul propagandistic în narativele politizante ale momentului, devine irelevant: ceea ce contează este că jocul social a fost setat în direcția politizării religiei sau a instituției bisericești în cauză.
Și mai spectaculos: în momentul în care cineva ar încerca să iasă din cadrul politizării, simpla nealiniere sau neafiliere la procesul de politizare, cu polarizările implicite, devine un fapt blamabil și ținta unui proces insistent de stigmatizare si presiune socială.
Un element esențial în desfășurarea acestor strategii îl joacă mass-media, precum și întreaga rețea de așa-numite “organizații nonguvernamentale” care sunt, de fapt, operațiuni politice sub acoperire prin simplul fapt că funcționează pentru și în scopul politizării și extragerii de rente și beneficii din aceasta. La acestea se adaugă structurile care operează ca elemente de propagandă și ca instrumente de „măsuri active”, sub acoperirea in sectorul mediatic și jurnalistic.
Evident, totul este întotdeauna pentru o cauză bună, dreaptă. Nimeni nu se polarizează niciodată pe partea rea, detestabilă, incorectă… Procesul este — prin propria definiție — intrinsec impecabil moral și corect politic!
Simplul fapt de a constata cele de mai sus (asa cum face acest mic text) te evidentiază in cadrul polarizării și te aruncă pe partea „rea”. Așa funcționează rațiunea ideologică (vezi și Alien Powers: The Pure Theory of Ideology de Kenneth Minogue).
În acest context, începem să discernem așadar contururile unui vast proces bazat pe un mecanism de polarizare a ordinii sociale și de execuție a unei serii de operațiuni în acest regim polarizat și polarizant, menite să asigure controlul asupra întregului sistem.
RECUNOAȘTEM AICI UN PATTERN GENERAL. NU E DOAR DESPRE ROMÂNIA.
Politizarea societății este tema lucrării The Politicization of Society, editată de Kenneth S. Templeton, Jr., cu o Introducere de R. M. Hartwell (1979) — o lucrare colectivă importantă, publicată în mai multe ediții în a doua jumătate a secolului XX, care analizează modul în care ideologiile politice au pătruns tot mai mult în sfera vieții sociale, economice și culturale, substituind inițiativa individuală, autonomia instituțiilor voluntare și mecanismele pieței.
Între autori, unii dintre cei mai influenți gânditori ai secolului XX în domeniile economiei, politologiei, filozofiei politice și istoriei ideilor: Robert A. Nisbet, Jacques Ellul, Giovanni Sartori, Michael Oakeshott, Robert L. Carneiro, Herbert Butterfield, John A. Lukacs, Jonathan R. T. Hughes și F. A. Hayek.
Așadar, pornind de la analize precum cele notate mai sus, începem să avem o înțelegere mai bună a unui pattern general de politizare și putem desfășura o agendă de cercetare sistematică a modului în care aceste fenomene și procese se desfășoară sector cu sector: cultură, educație, ONG-uri, religie, cercetare, mass-media, economie, justiție etc.
Fiecare domeniu sau sector este sub presiune și fiecare răspunde în moduri proprii, de la context la context, de la țară la țară, de la domeniu la domeniu.
Unul dintre fenomenele cele mai interesante asociate acestui proces de magnitudine istorică și civilizațională este politizarea businessului, a mediului de afaceri și a lumii corporative.
Acestaa este contextul in care pentru PHILOSOPHY OF MANAGEMENT ANNUAL CONFERENCE (care în acest an se mută de la Oxford la Paris) și care va avea loc între 26 și 29 iunie 2026, am anunțat crearea unei teme majore dedicate acestui subiect:
POLITICIZATION OF BUSINESS
Această temă definitorie a Conferinței 2026 invită cercetătorii să examineze critic apariția și expansiunea politizării businessului. Invităm contribuții care investighează cum și de ce mediul de afaceri si corporațiile asumă roluri politice, când ar trebui sau nu ar trebui să adopte astfel de roluri, ce forme poate lua această implicare și care sunt consecințele asupra firmelor, societăților și guvernanței.
Sunt invitate si binevenite contribuții atât conceptuale, cât și empirice, din filosofie, management, științe politice, economie, drept, istorie și sociologie. Sunt încurajate studiile comparative, interdisciplinare, analizele transnaționale și investigațiile dedicate unor industrii sau corporații globale specifice.
Încurajez participarea la această conferință. Coordonez tema de mai sus alături de colegii mei din Franța și Anglia, profesorii Eabrasu și Evans. Puteți găsi pagina și detaliile conferinței, precum și modul în care poate fi depusă o propunere de contribuție, căutând:
“PHOM2026 : Philosophy of Management 26–29 Jun 2026 Paris (France)”
Autor: Paul Dragos Aligica