Site icon gandeste.org

Paul Dragos Aligica: “cetățenii români sunt prizonierii unui aparat de propagandă care i-a rupt de realitățile internaționale curente relevante”

DESPRE DEZVALUIRILE RECENTE: Cum s-a ajuns la această situație în care, practic, cetățenii români sunt prizonierii unui aparat de propagandă care i-a rupt de realitățile internaționale curente relevante, le-a distorsionat percepția asupra celor naționale și continuă să-i mențină într-o situație de diversiune mediatică, cu efecte atât de nocive asupra democrației, liberalismului și libertății de expresie în țara noastră?!
Începem să avem elementele unui răspuns documentat empiric la întrebarea de mai sus: „cum a fost și cum este posibil?”.
UN MECANISM CU DOUĂ COMPONENTE: BICIUL ȘI ZĂHĂRELUL
a. Prima componentă – biciul
Aceasta este componenta monitorizării, cenzurii și controlului. În acest moment, după toate aparențele, se poate prezuma că există un mecanism deplin funcțional care integrează elemente ale statului paralel român, alcătuit din agenți ai acestuia care acționează la interfața cu un aparat de infiltrare și control al tuturor entităților mass-media relevante — în măsura în care acestea mai pot fi numite „mass-media relevante”, dată fiind această infiltrare și acest control.
Acest mecanism se extinde și asupra rețelelor sociale, unde platformele au creat structuri opace, lipsite de transparență, menite să controleze și să cenzureze fluxurile de informații, în relație directă cu entități statale opace si sub acoperire. România nu este o excepție în acest sens — dimpotrivă, este, probabil, campioană.
Sistemul este atât de lipsit de transparență, atât de anticonstituțional, antidemocratic și antiliberal, încât este foarte greu să percepem magnitudinea, natura și procesele sale de funcționare.
b. A doua componentă – zăhărelul
Aceasta constă în stimularea și încurajarea alinierii la linia de propagandă a Centralei. Mai precis: direcționarea de fonduri din bugetul de stat al României, din bugetul Uniunii Europene, din bugetul Statelor Unite și din alte surse către mass-media și agenți de influență sau de „măsuri active”, care operează sub acoperirea jurnalismului sau a prezenței influente in rețelele sociale.
Sistemul funcționează în moduri multiple, între care și prin intermediul unor mecanisme care aparent vin în sprijinul societății civile și al organizațiilor nonguvernamentale, dar care, în realitate, sprijină și completează mecanismul descris mai sus.
EVOLUTIILE RECENTE
Până de curând, aveam doar o idee calitativă asupra existenței acestor mecanisme și bănuieli sau observații disparate privind modalitățile prin care se făceau transferurile către așa-numitele entități ale societății civile și grupuri media care acționează ca agenți de propagandă și dezinformare, sub acoperire jurnalistică, mediatică sau de ONG.
Odată cu criza de la USAID și demantelarea unor programe asociate acestor mecanisme, am început să obținem o imagine tot mai clară despre amploarea și detaliile lor de funcționare. De atunci, presiunea și insistența celor care doreau să afle mai multe despre acest sistem propagandistic formidabil, care distorsionează viața mediatică, socială și politică într-un mod fără precedent, a crescut.
ȘI ASTFEL AM AJUNS LA TEMA ZILEI:
Recent, au început să circule în spațiul informativ european — printre cei avizați — datele publicate în Database of the European Commission’s NGO Contracts. Începem să înțelegem aceste mecanisme și fluxuri într-una dintre fețele lor (există mult mai multe; ce urmează mai jos este doar o parte și probabil nu cea mai semnificativă).
Nu voi comenta despre România. E la latitudinea fiecăruia să vadă cine si ce e pe lista si pentru ce obiective și să judece.
Fiecare cetățean român care s-a întrebat cum s-a ajuns aici, fiecare politolog sau sociolog român care dorește cu adevărat să studieze „fake news”, propaganda și războiul psihologic-informațional desfășurat pe teritoriul României împotriva propriei populații, are acum o sursă și un punct de plecare pentru o analiză empirică.
Intrați pe site și căutați.
DECI NU COMENTEZ. FAC DOAR DOUĂ PRECIZĂRI IMPORTANTE:
1. Prefața bazei de date spune:
„Comisia Europeană finanțează direct mii de ONG-uri în întreaga Europă. Un număr semnificativ dintre acestea desfășoară activități politice. Spre deosebire de principiile tradiționale ale societății civile, ele nu reprezintă grupuri din societate, ci vocea și voința instituțiilor de la Bruxelles. Acest website este un instrument esențial de transparență. Oferă o bază de date cuprinzătoare a organizațiilor care au fost sprijinite de Comisia Europeană între 2019 și 2023.”
2. Precizarea mea:
Faptul că o organizație se află în baza de date nu înseamnă automat că a desfășurat activități de propagandă, măsuri active sau dezinformare. Din contră, sunt sigur că între beneficiari se află organizații serioase, dedicate, care au adus contribuții reale societății românești.
Tocmai de aceea este cu atât mai sinistru și machiavelic să le vezi amestecate, deliberat și diversionist, cu alte entități despre care putem, pe baza altor date și a comportamentului lor public vizibil, susține rezonabil că au operat ca agenți de dezinformare și au desfășurat „măsuri active” împotriva unor instituții și persoane.
Concluzie
Nu voi comenta mai mult. Fiecare este liber să consulte baza de date, să se informeze, să coroboreze cu observațiile proprii din viața de zi cu zi și să tragă propriile concluzii.
Aceasta este frumusețea unui sistem democratic și liber: te poți informa și poți gândi liber — nu ai nevoie de intelectuali publici, jurnaliști sau influenceri care să-ți spună ce să crezi.
Autor: Paul Dragos Aligica
Exit mobile version