– Cum intri pe strada Clinicilor… – Dar de ce ai face asta ? – Păi din obişnuinţă, necesitate sau nostalgie esti în drum spre căminele studenţeşti. Sau experimentezi un epoché gastronomic, ţi-ai pus simţurile gustative între paranteze, şi iei masa la pizzeria More. Sau din inconştienţă, vrei să eviţi aglomeraţia de pe Calea Moţilor şi rişti să te spulbere o Dacia Duster pe o stradă lăturalnică cu trotuarele transformate în parcare. Să revenim! E un text politic.
Deci, pe dreapta ai martorii lui Iehova, cu „Turnul de veghe” în româneşte şi ungureşte pe un panou străjuit de doi misionari tăcuţi, disponibili la dialog, chiar şi cu cel mai răuvoitor dialectician îmbătrânit în sofisme, iar pe stânga, sprijină gardul spitalului de urgenţă militanţii anti-avort, cu cartoane, mai vehemenţi, mai încruntaţi, mai instabili, invocând şi ei pe Domnul, dar fără biserică certă.
Ăştia chiar cred în ceva şi nu-ţi vând gogoşi cu lumea nouă, cu reînnoirea clasei politice. Dacă e nouă e mai bună? Uite, Isărescu aducea cu el la Guvern o fată din presă, Firea, azi e primăriţă şi nu-ţi vine să-i mulţumeşti pentru suflul proaspăt adus. Sau Alina Gorghiu, tânără, filtrată prin Colegiul Naţional de Apărare, adevărata Şcoală Naţională Superioară visată de alde Papahagi sau Nicuşor Dan. E ceva în noile partide din naivitatea iehovistă şi înfocarea pro-life. La ei, e de ajuns un CV simpatic şi dorinţă pentru o lume mai bună. Deci cum mergi spre Făgăduinţă, ai acum în dreapta Uniunea Salvaţi România, iar pe stânga Demos, ambele pline de bune intenţii.
O să agaseze rândurile ăstea? Oricum, singurele adevăruri care merită rostite sunt cele pentru care plăteşti –e o vorbă care i-a venit lui Bernanos în Mallorca, la o săptămână după ce salutase intervenţia aviaţiei italiene. În traducere : că ăştia mă, cu ăştia? De o parte, dreapta nou-nouţă nu a găsit alt nume de botez decât unul inspirat inconştient de retorica mesianică a primilor salvatori post nouăzecişti: Frontul Salvării Naţionale, adunarea oamenilor de bine. Dar bunătatea intențiilor nu ajunge! Ceilalţi oameni cu intenţii bune şi-au zis pe greceşte DEMOS, de la Democraţie şi Solidaritate. De ce nu DESOL? E o găselniţă a unei minţi pervertite de marketing şi publicitate şi face trimitere la PODEMOS, la SYRIZA, la DIEM, noile stângi europene, sinonime cu eşecul politic sau cu trădarea promisiunilor. Au o platformă vagă, ce le-a adus simpatii jurnalistice şi universitare din care am reţinut dorinţa de a reindustrializa România prin tehnologii înalte şi de a duce politici pro-UE. Două chestii contradictorii! UE înseamnă dezindustrializare, prin consfințirea cvasi constituţională a concurenţei libere pe piaţa muncii. Întrebaţi pe belgieni şi francezi! Sau nu mai pierdeţi vremea cu looserii, adresaţi-vă direct acţionarilor NOKIA. Dacă o mişcare politică vrea progres social, salarii bune pentru angajaţi şi drepturi sociale, ea se va declara de la început anti-UE. Alte capete formatate de lumea marketingului politic vor declara drumul indicat ca antieuropean. La fel de antieuropean ca drumul Elveţiei, Norvegiei şi, mai nou, al Marii Britanii. Preferinţa pentru economia cunoaşterii spune însă clar cui se adresează mişcarea. Presupunând că intenţia lor e realizabilă, ea ar conduce, zic geografii şi sociologii, la o sporire a veniturilor claselor medii superioare, dar şi la o restrângere a acestor grupuri. Tehnologie înseamnă reducerea locurilor de muncă! În acest caz, reprezentanţii DEMOS trebuie să conştientizeze consecinţele intenţiilor lor: o societate nedemocratică! Cei mulţi vor fi privaţi de venituri, iar drepturile politice se vor restrânge la un vot tot mai puţin semnificativ în lipsa unei adevărate alternative.
Cum mergi la urne.. de ce ai face asta? Din obişnuinţă, din epoché al gândirii practice, din inconștiență… Ai două partide noi, unul pe stânga, altul pe dreapta, iar din faţă poate ai şansa să vezi un Lamborghini!
Autor: Claudiu Gaiu
Sursa: Cealalta Agenda
Sursa foto: Mediafax
