Decizia Auchan de a elimina casele de marcat a stârnit reacții dintre cele mai diverse în presa românească, economiștii publici se întrec în a fi raționali și reci lansând ironii la adresa plebei needucate economic. Prof. dr. Bogdan Glăvan este reprezentativ în acest sens, se pare că drumul inexorabil către bunăstare și progres include în mod obligatoriu un popas în fața casei de scanat. Așa să fie oare?
Ludwig von Mises ne spune în repetate rânduri – o repetă în diverse forme de zeci sau sute de ori pe parcursul operei sale economice – că piața liberă este întru totul indiferentă față de valorile noastre. Piața liberă este doar un mecanism prin care ajungem să ne atingem cu costuri minimale scopurile.
”Nu este rolul științei economice acela de a pronunța judecăți de valoare.”
Ludwig von Mises – Acțiunea Umană
Rolul fiecăruia dintre noi este acela de a pronunța judecăți de valoare, acestea fiind în întregime subiective. Valorile noastre, ierarhia de valori specifică fiecăruia dintre noi, cu toate au un rol social eminamente pozitiv căci exprimându-ne în calitate de consumatori judecățile de valoare contribuim la formarea prețurilor și implicit la coerența și eficiența economică specifice oricărei societăți capitaliste.
”Determinarea prețurilor are ca sursă ultimă judecățile de valoare ale diverșilor consumatori”
Ludwig von Mises – Acțiunea Umană
În cele din urmă piața nu este decât mecanismul care permite concretizarea cu costuri minimale a acestor judecăți de valoare.
Cu alte cuvinte pe o piață liberă consumatorul este arbitrul suprem, acesta decide dacă dorește casă de scanat sau nu. Faptul că Auchan a decis renunțarea la casele de marcat operate de vânzători specializați ar trebui să ne forțeze să ne privim în oglinda pe care domnii de la Auchan ne-o pun cu generozitate la îndemână căci această decizie spune mai mult despre noi și valorile noastre decât spune despre Auchan și valorile corporatiste ale Auchan.
Oare ar putea să ne placă ce vedem? Moda zilelor noastre ne-a luat ultima fărâmă de demnitate, se pare că nu ne mai este frică de ridicol, ne place să ne scăldăm în acesta. Lipsa de respect față de noi înșine, lipsa de respect pentru propriul nostru timp pe care admitem atât de ușor să-l umplem cu sarcini triviale – toate acestea nu sunt defel măgulitoare pentru clientul model al Auchan. Egalitarismul, plăcerea de a-i vedea chiar și pe cei mai talentați dintre noi excedați și neputincioși în fața unor etichete, pare să ne producă plăcere, nu mă îndoiesc că cei de la Auchan își cunosc suficient de bine cumpărătorii pentru a le oferi și această satisfacție.
Da, scanând produsele pe care dorim să le cumpărăm de la Auchan ne schițăm singuri autoportretul iar acesta nu are cum fi măgulitor pentru noi înșine, aceste chestiuni ar trebui să fie limpezi pentru fiecare dintre noi.
Desigur, aceleași mecanisme economice care ne creionează atât de neîndurător autoportretul ne pot explica și drumul pe care l-am parcurs pentru a ajunge ceea ce am ajuns să fim dar nu aceasta este tema acestui text. Nu putem însă să nu punctăm în acest context faptul că deceniile de dobânzi real negative au descurajat sistematic economisirea, investiția, în cele din urmă au descurajat investiția pe termen lung, au descurajat inclusiv investițiile pe termen lung inclusiv în noi înșine. Faptul că îl preferăm pe dl. Minune sau pe doamna Milea lui Schubert sau Orff ne dă măsura propriilor preferințe temporale, ne explică de ce ne interesează mai degrabă pseudoștiințe precum psihologia decât cunoașterea apriorică oferită de studiul sistematic al matematicii sau al economiei.
Dacă mecanizările și automatizările petrecute de-a lungul istoriei economice – de la cele care au revoluționat fabricarea postavului la revoluționarea agriculturii prin mecanizare – au însemnat toate, mereu și mereu, economisirea timpului prin creșterea productivității muncii la nivelul întregii societăți, eliminarea casierilor înseamnă pur și simplu risipă de timp, o scădere a productivității muncii și implicit o scădere a bunăstării generale. Căci oricât de mult vom fi cumpărat sau plănuim să cumpărăm vreodată de la Auchan nu vom ajunge decât la o fracțiune din dexteritatea unui casier profesionist. Risipa de timp nu este cu nimic antieconomică, cum am văzut mai sus prețurile nu au vreo componentă materială, acestea sunt pur și simplu o ierarhie a preferințelor noastre.
Automatizările și mecanizările precedente au fost întâmpinate mereu cu rezistență și nu cu entuziasm de clasele de jos. Mereu corelat cu productivitatea muncii, geniul tehnic al predecesorilor noștri a întâmpinat întotdeauna rezistență din partea semenilor noștri prea puțin dornici să înțeleagă că o creștere a productivității muncii le va îmbunătății substanțial nivelul de trai. Mișcarea luddită, distrugerea diverselor mașinării, stă mărturie acestui tip de reacție, aceasta este oarecum naturală. Capitalistul preferă ca mașina să fie motorul producției în vreme ce muncitorul preferă ca propria contribuție să fie esențială proceselor industriale. Capital versus muncă, ecuația este clasică. Oare ce-l face pe clientul Auchan să aplaude cu entuziasm eliminarea caselor de marcat participând din proprie inițiativă la suprimarea acestora? Lipsa conștiinței de clasă cum ar spune prea puținii socialiști clasici încă netrecuți în tabăra socialismului de rit nou, de rit LGBT? Ce-l face pe chirurgul cu venituri stratosferice să participe entuziast la farsa organizată de Auchan, oare de ce muncește neremunerat pentru a elimina o casieră plătită cu salariul minim? Care sunt resorturile suicidare, de nebunie, fanatism sau pur și simplu inadecvare la realitatea istorică care-i pun în funcțiune pe semenii noștri? Să fie doar țăcăneala aparent inexplicabilă, nebunia colectivă de care sunt cuprinse societățile degenerate aflate în pragul descompunerii?
Munca este taxată exorbitant peste tot în occident, munca este incomparabil mai mult taxată decât capitalul oriunde în așa zisul occident civilizat. Faptul că un capitalist preferă să investească disproporționat de mult în mașinării pentru a reduce consumul de muncă este pe deplin rațional dată fiind diferența de regim fiscal între capital și muncă. Cu alte cuvinte decizia Auchan este și din acest punct de vedere rațională, cu totul rațională în condițiile fiscale date căci echilibrul natural al pieței a fost distorsionat de politicile fiscale. Faptul că politicienii sesizează că munca nu a fost pe deplin eliminată ci a fost trecută neremunerat și nefiscalizat în sarcina cumpărătorului este doar o continuare a logicii strâmbe care permite diferențe de regim fiscal între muncă și capital. Propunerea de taxare a caselor de scanat nu este defel extraordinară, ne arată doar că politicienii pot fi extrem de coerenți atunci când incoerența politicilor economice are rezultatele distorsionante firești.
Ludwig von Mises a pornit de la premiza că omul acționează. A fost singura premiză de care a avut nevoie pentru a construi cu ajutorul instrumentelor logicii formale un univers economic coerent, von Mises a arătat că economia socialistă nu va funcționa vreodată tocmai datorită imposibilității formării prețurilor de piață. Replica stângii a fost vicioasă, felină. În loc să caute fisuri în raționamentul lui von Mises stânga a distrus baza axiomatică a raționamentelor acestuia. Omul occidental a uitat să acționeze în vreun mod care să aibă oarecare semnificație, acesta pare pierdut în contemplarea propriei sexualități degenerate. Logica formală a fost desființată, țăcăneala și nebunia i-au luat locul. Da prețurile se formează, logica degenerată stabilește prețuri aberante, preferințe aberante vor stabili prețuri aberante. Auchan are meritul de a ne arăta în deplină splendoare căderea noastră.
Autor: Ovidiu Tânjală
Sursa: https://taxfreedomday.ro/2023/03/10/felina-si-von-mises/