Mă îngrijorează dispariția din spatiul public a intelectualului care trebuia să supună realitatea zilelor noastre unei necruțătoare analize critice.
În locul lui a apărut influensărul cu un ochi fixat pe breaking news și altul pe like-urile și urmăritorii care-l mențin în atenția unui public înfometat de informații cât mai digerabile. Influensărul are misiunea de a mulțumi publicul său, de a-i face pe plac. Iată de ce societatea, scindată în bule, grupuri și grupulețe, are influensări pentru fiecare bulă în parte, rolul lor fiind de a menține coeziunea bulei și, drept urmare, fragmentarea societății. Influensǎrul nu are o viziune asupra lumii, nu poate ajunge la rădăcina fenomenelor sociale, el nu face decât să decripteze istoria recentă și să confirme așteptările urmăritorilor lui. Prestigiul influensarului derivă din faptul că părerile sale se potrivesc cu cele ale majorității urmăritorilor din bula sa.
Toți influensarii vorbesc despre interesul național dar, de fapt, nu fac decât să încurajeze gregaritatea neotribalismului postmodern și mentalitatea de clan.
Spre deosebire de influensar, rolul critic al intelectualului este de a adopta un punct de vedere creator, situat în contrapunct cu opinia publică și gândirea de turmă a contemporaneității. Intelectualul trebuie să fie un hiperlucid, să afirme calitativul în dauna cantitativului, să respingă gândirea de grup și să pună ordine în valori și principii morale de la înălțimea unor idealuri transfigurative.
Nu mai întâlnești astăzi în România voci care să vorbească de la înălțimea unor forțe și energii superioare: Dragoste, Frumusețe, Adevăr, Bine. Preferăm mediocritatea influensǎrului întrucât mediocritatea postmodernǎ este lipsită de riscuri, tehnologia online o agreează, tot ceea ce este mediocru fiind convergent și ușor integrabil în noua ordine conexionistǎ.
Autor: Ovidiu Hurduzeu