PNL dă semne că și-a pierdut complet busola politică sau cel puțin că a ales alt ”nord” decît cel care era de așteptat de la principalul partid de opoziție. Recentul Consiliul Național, în loc să ajute la limpezirea apelor, le tulbură și mai tare. Nici nu e de mirare că se înmulțesc vocile critice din interior. Una peste alta, ceea ce s-a întîmplat în acest week-end a fost nu atît o ședință organizatorică de nivel înalt cît o reglare de conturi și o împărțire a sferelor de influență. Adică nimic care să ajute PNL să-și depășească actuala condiție.
Vom lăsa deoparte discursurile sforăitoare ale unor lideri (”Avocatul Poporului – sluga care șterge pantofii PSD” – Orban sau ”Cine preferă să doarmă sau să voteze cu PSD poate să ia altă cale” – Turcan) și ne vom apleca asupra deciziilor concrete.
E vorba, în primul rînd de modificarea statutului partidului, operată de Consiliul Național. Una profund ilegală și de-a dreptul scandaloasă.
Ilegală, pentru că statutul PNL scrie clar, la art.61, că singurul for care poate modifica statutul este congresul partidului, iar schimbările trebuie validate de tribunal înintea aplicării. Punct. În consecință, ceea ce a făcut CN este o ilegalitate crasă.
Scandaloasă, pentru că PNL are deja la activ – singurul partid din România – o respingere, în 2014, a modificării statului de către tribunal tocmai grație unor asemenea șmenuri politice. E vorba de faptul că documentele prezentînd modificările statutare trimise tribunalului spre aprobare fuseseră semnate de către Klaus Iohannis în calitate de președinte, deși el fusese ales în respectiva funcție abia în ziua ulterioară. Încă un demers în justiție dacă s-ar fi făcut și partidul era radiat din activitate.
Chestionat de noi în legătură cu acest ”mărunt” aspect, secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, se declară depășit de situație și ne pasează colegului Cătălin Boboc, responsabil cu regulamentele și statutul în partid.La rîndul lui, acesta admite că e o problemă și că, într-adevăr, doar congresul poate modifica statului, dar are explicația salvatoare: întrucît nu există terți afectați de aceste modificări și e o problemă internă de partid, nu are cine să facă vreo contestație în justiție.
Strălucit raționament, trebuie să recunoaștem.
În ce constau, însă, modificările operate de CN și care, trebuie spus, au întîmpinat o anume opoziție inclusiv în interiorul PNL?
Cea mai importantă dintre toate e revenirea triumfală a lui Vasile Blaga în conducerea ”operativă” a partidului, după retragerea de anul trecut pe motiv de dosar penal.
Mai exact, CN a decis ca foștii președinți ai partidului, membri PNL, aleși de către forurile statutare (Congres sau Convenție), aflați în funcție la data fuziunii din anul 2014 și ulterior acesteia” devin membri ai BEx.
În ce detaliu se ascunde micul diavol liberal?
Mai înainte de toate o scurtă precizare: pînă la ultimul congres, forul uzual de conducere al PNL era Biroul Permanent. Ludovic Orban a invocat, însă, necesitatea unei alte structuri, mai suple și mai elastice, astfel că s-a înființat Biroul Executiv, plasat ierarhic sub BP.
Statutul în vigoare prevedea că foștii președinți ai PNL sunt membri de drept ai Biroului Permanent.
Prin modificările de ieri, foștii președinți sunt băgați și în Bex.
Numai că, în acest caz, se aplică un filtru: e vorba doar de foștii președinți aflați în funcție la data fuziunii din 2014 și după și doar cei aleși în respectiva funcție de către forurile îndrituite ale partidului.
În traducere asta înseamnă că Alina Gorghiu și Raluca Turcan nu se califică, nefiind lideri aleși de congres. De afectat e afectată, însă, doar Alina Gorghiu, pentru că Turcan e deja membru al Bex. Din cauza acestui filtru – incorect, pentru că el nu e prevăzut și pentru Biroul Permanent – Gorghiu rămîne cu buzele umflate. Nici Crin Antonescu nu se încadrează, din cauza aceleiași prevederi. Klaus Iohannis, alt fost președinte, se încadrează, dar e la Cotroceni, deci nu are cum ocupa funcția.
Singurul fost președinte pentru care se aplică această modificare statutară este Vasile Blaga. Și pentru care s-a și făcut, de altfel, modificarea, din informațiile noastre.
Retrasul din 2016 va reveni, deci, în forță în organul conducerii de zi cu zi a PNL.
Semn că Ludovic Orban are probleme atît de mari cu ținerea în mînă a partidului încît și-a călcat pe suflet și a acceptat readucerea în prim plan a celui mai puternic PDL-ist, cu tot cea ce presupune manevra. De facto, Vasile Blaga se afla și pînă acum la butoane, activînd cu toate motoarele în sediul central din Modrogan, dar era nevoit să muncească ”la negru”.
Prin modificarea statutului special pentru el, Blaga redevine combatant fățiș în jocul politic.
Conform informațiilor neoficiale, tandemul Orban-Blaga și-a împărțit feliile în partid și va deschide lista de candidați PNL la europarlamentare, fostul ministru de Interne declarînd în cadru restrîns că unica dorință pe care o mai are în politică e un mandat de europarlamentar.
Cum va conduce Orban PNL de la Bruxelles e, deja, altă problemă.
O altă modificare importantă este permiterea accesului în Biroul Executiv al liderilor de filiale județene, care a fost criticată de unele nume sonore ale PNL, precum Dan Motreanu, acesta chiar votînd împotriva ei.
”Președintele de organizație județeană trebuie să se preocupe în principal de ceea ce se întîmplă în plan local, nu la nivel național. Cei care sunt aleși în funcțiile de conducere centrală trebuie să renunțe la funcțiile din teritoriu. PNL are nevoie, la nivel național, de lideri care să umble prin țară și să se preocupe de probleme care apar în toate organizațiile, nu doar în unele anume. Prin 2004 îmi amintesc că am avut o garnitură de lideri la centru – Mona Muscă, Norica Nicolai, Patriciu, Crin Antonescu, Vosganian etc – care nu erau și președinți de filiale județene și asta a dus la o creștere a partidului. Această compatibilitate între funcții restrînge inclusiv posibilitatea apariției de noi lideri ai partidului” mai spune Motreanu, pentru Inpolitics.
Prin intermediul noilor prevederi, inclusiv cea a evaluării liderilor județeni la fiecare trei luni de către conducerea centrală, Ludovic Orban capătă puteri sporite, putînd trimite lideri de la centru în teritoriu și viceversa după bunul plac.
Trebuie spus că așa-numita conducere restrînsă, mai suplă și elastică, a PNL, respectiv Biroul Executiv, a ajuns la un număr impresionant de membri, cca.42, după alegerea ca vicepreședinte a lui Cristian Bușoi, (un mod al lui Orban de a mai îndulci relația cu Cotrocenii), ceea ce numai suplă nu o face.
Concluzia amară aparține fostului senator PNL, Traian Igaș, cel care a criticat în ultimele ziler extrem de dur anumite slăbiciuni ale partidului: ”Nu mă deranjează că PNL a ajuns să aibă o conducere operativă de peste 40 de oameni, lucrul care nu e mulțumitor pentru mine e că, dintre toți acești 40 și ceva de inși, nu văd decît 5-6 care se angajează în bătălia politică. Dacă 10% din oaste luptă și 90% se ascund prin tufe cum vreți să cîștigăm? Cum vreți să convingem opinia publică? Porcul nu se îngrașă în ajun. Dacă toți acești 40 de lideri ar ieși cu idei și programe bine articulate și argumentate, ne-am duce spre 40% în sondaje. Acum stau și mă uit la colegii mei și văd că se fac frați cu tovarășii din alte partide politice și asta e grav pentru democrație. Cu părere de rău o spun, noi azi nu suntem o alternativă la PSD.” afirmă politicianul, pentru Inpolitics.
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: InPolitics