Multă vâlvă a început să facă un comunicat al FMI apărut în week end despre situația generală din România. Cum s-a mai potolit pandemia, și-a făcut loc în peisaj și drona FMI,care a făcut niște tîrcolae virtuale pe deasupra coloniei dâmbovițene, dând diagnostice despre orice – de la cum decurs vaccinarea la „politicile acomodative” și de la fiscalitate la „reenergizarea anticorupției”.
Astfel de declarații sunt o regulă în practica FMI. Când o țară cere să devină membră a Fondului, își dă automat acordul „să supună politicile sale economice și financiare sub controlul comunității internaționale” și „să furnizeze FMI date despre economia sa” – se arată pe site-ul organizației. Deci FMI nu este doar o manta pentru vreme rea, ci mai ales un fel de radar suprastatal pentru supravegherea celor 190 de state afiliate.
Situația este spusă deschis pe site-ul FMI: „Monitorizarea regulată de către FMI economiilor naționale și furnizarea de consiliere politică (!) este destinată identificării punctelor slabe care cauzează sau ar putea duce la instabilitate financiară sau economică.
Acest proces este cunoscut sub numele de supraveghere”. A se vedea și https://www.imf.org/en/About/Factsheets/IMF-Surveillance). În afară de România, în luna mai a.c., FMI a mai emis astfel de declarații despre Ghana, Insulele Marshall, Slovenia,
Germania, Guatemala, Luxemburg, Estonia,Paraguay, Mauritius,Panama și Danemarca.
Supravegherea la nivel de țară este „un proces continuu care culminează cu consultări regulate (de obicei anuale) cuprinzătoare cu țările membre individuale”.Consultările sunt cunoscute sub denumirea de „consultări la articolul IV”, deoarece acestea sunt impuse de articolul IV din acordul semnat de țara respectivă cu FMI.
Inspecțiile nu se fac doar în aplicarea acestui drept contractual, ci și „ca parte a altor entități care monitorizează evoluțiile economice”. Sunt îndreptățite opiniile potrivit cărora scanarea la FMI a economiei românești se află în legătură cu împrumutul de 15 miliarde euro pe care România le-a cerut de la CE și pentru monitorizarea cărora Bruxelles-ul, neavând
funcționărime specializată, va apela la inspectorii FMI. În esență, aceștia numai asta știu să facă – controlează cum folosesc statele naționale banii pe care-i împrumută din surse internaționale..
Vizita virtuală făcută României pe baza acestui articol IV a constat de fapt într-o transmitere de date de la Guvern și BNR către funcționarii FMI care ne au în custodie. Aceștia au evaluat situația economică și financiară a țării pe baza informațiilor date de oficialii guvernului și ai băncii centrale, emițând declarația difuzată vineri seara. Aceasta se poate
consulta pe https://www.imf.org/en/News/Articles/2021/05/28/romania-2021-article-iv-concluding-statement.
În preambulul documentului se arată că „autoritățile au consimțit la publicarea acestei declarații” și că „opiniile exprimate în această declarație sunt cele ale funcționarilor FMI și nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale Comitetului executiv al FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, funcționarii (care se ocupă de România, în cazul de față –
n.m.) vor pregăti un raport care, sub rezerva aprobării conducerii, va fi prezentat Comitetului executiv al FMI pentru discuție și decizie”.
Declarația sosită de la FMI este ca o bomboană cu glazură de ciocolată, dar umplută cu usturoi. De pildă, în text se vorbește despre „o moderare binevenită în creșterea salariilor din sectorul public și a pensiilor”. Ceea ce se traduce prin ce guvernul nu vrea să recunoască:se pregătește tăierea sau înghețarea salariilor și pensiilor.FMI mai spune că „lărgirea bazei de impozitare și închiderea lacunelor ar contribui la realizarea unei distribuții mai echitabile a sarcinii fiscale”. Textul este destul de clar, „închiderea lacunelor” însemnând eliminarea facilităților fiscale existente de ex. în IT și construcții, lucru care, de asemenea este public.
„Inflația este de așteptat să crească până la sfârșitul acestui an, în principal datorită ajustărilor de preț legate de
electricitate și combustibil”. În românește, „ajustările de preț” care duc la creșterea inflației înseamnă majorări de preț. Mai departe:„creșterea treptată a flexibilității cursului de schimb ar contribui la absorbția șocurilor externe și, împreună cu consolidarea fiscală, ar putea contribui și la soluționarea deficitului de cont curent”.Mai pe înțeles, BNR are sarcina devalorizării leului în raport cu euro, fapt care va avantaja exportatorii, dar va împovăra și mai mult populația care plătește în lei facturi calculate în funcție de cursul euro.
O recentă lege care prevedea această rupere a facturii de cursul valutar (la telefonia mobilă,de pildă, ori la școlile și policlinicile private ș.a) a fost respinsă cu votul PNL și USR-PLUS,partide care prin programul lor politic slujesc interesele corporațiilor nu ale cetățenilor.
Iar când FMI mai strănută despre „reformele necesare ale întreprinderilor de stat cu o prezență puternică în sectoarele energiei și transporturilor”, putem fi siguri că domenii întregi se vor îmbolnăvi de gripă, odată cu falimentarea CFR Marfă și închiderea complexelor termoenergetice hunedorene, de pildă.
Cel care a sărit primul la cap după difuzarea acestei declarații a fost, binențeles, Vasile Cîțu. Extaziat de cele scrise acolo, premierul a intrat rapid în transă: „FMI, estimări WOW pentru România în 2021! Felicitări români!… Aceasta guvernare vor duce la cea mai bună perioadă pentru economia României din ultima sută de ani. Cea mai bună perioadă pentru romani abia începe. Mă voi asigura că urmează cel puțin 8 ani de guvernare pe principii liberale”.
Premierul a reluat cu emfază cifrele potrivit cărora FMI estimează pentru 2021 o creștere economică de 7% (față de 4% cât estima guvernul) și un deficit fiscal de 6,8% din PIB, față de 7,2% cât prognoza guvernul. Această revizuire în bine are două explicații posibile: fie estimările inițiale ale guvernului au fost premeditat mai mari, tocmai ca să dea
posibilitatea FMI să dea acum guvernului o bilă albă, fie guvernanții chiar habar n-au avut să realizeze estimări corecte, în astfel de evaluări fiind mai important să dai aproximații exacte decât exactități aproximative.
Declarația FMI este evident făcută de la București, precum rapoartele MCV. De aceea Cîțu o și speculează politic, reafirmând două teze electorale care i s-au scris pe o fițuică și pe care le repetă cu obstinație de cum se vede cu un microfon în față: „perioada cea mai bună pentru români abia începe” (adică acum, imediat, sub mandatul său!) și că „urmează 8 ani de guvernare pe principii liberale”. Cîțu repetă în mai toate ocaziile acest clișeu electoral, astfel încât să lumea să fie deja obișnuită și resemnată când, în 2024, în ultimele zile de mandat la Cotroceni, Iohannis va propune tot un premier liberal, indiferent de rezultatul votului din alegeri.
Cât despre trimiterile lui Vasilică la „cea mai bună perioadă pentru economia României din ultima sută de ani”, au și acestea o posibilă explicație. Covidul a mai creat, pe alocuri, și efectul secundar la Paranoidului.
Autor: Octavian Stireanu
Sursa: cotidianul.ro