Mă apucasem de ieri să public o postare despre exploatarea imaginarului feminin în lupta politică, dar îl las pentru altă dată. Totuși, trebuie aici să remarcăm modul în care americanii au ales abil să folosească o bătrânică de 82 de ani în calitate de soft power împotriva unei forțe nucleare.
Cei mai perfizi și fără scrupule fac uz de copii, femei și bătrâni sau femei bătrâne pentru a atinge anumite scopuri politice. Exact așa cum în fiecare revoluție în primele rânduri sunt aruncate femeiuștele cu flori, pentru a dezarma reprezentanții forțelor de ordine.
Transformarea unei femei bătrâne într-un scut politic și geopolitic nu e doar o josnicie, dar și un semn de lașitate. Înțeleg că trăim într-un secol al sensibilităților și sentimentalismelor, însă astfel de șmecherii sunt de conjunctură, rezolvă niște chestiuni de moment, doar cu o semnificație simbolică. În schimb, provoacă multă ură, dispreț și resentimente, care pot avea niște efecte imprevizibile pe termen mediu.
N-a vrut chinezul să fie perceput ca un monstru, ucigând o bătrânică senilă, însă a înțeles că cei din spatele ei nu merită niciun fel de toleranță și dialog. De ce ai avea un respect față de niște bărbați care s-au ascuns în spatele unei bunicuțe? Aici nu mai e loc de etica cavalerească.
Autor: Octavian Racu