Site icon gandeste.org

OBAMA – MESIA STATULUI POLITIENESC. Pregatirea pentru REGIMUL TOTALITAR

Intr-un discurs sustinut vineri, 17 ianuarie, in cadrul Departamentului de Justitie,presedintele Barack Obama si-a declarat sprijinul pentru supravegherea de catre Agentia Nationale de Securitate (NSA) si guvernul american a populatiei americane si a nenumarate alte milioane de oameni din intreaga lume.

Discursul a fost un exercitiu de minciuna si falsificari istorice. Insusi faptul ca un astfel de discurs a putut fi sustinut fara a provoca proteste masive si cereri de punere imediata sub acuzare a presedintelui este un indice a cat de mult au inaintat clasa conducatoare si stabilimentul politic in instaurarea unui regim totalitar. Pe parcursul celor 45 de minute, Obama nu a mentionat niciodata cel de-al 4-lea Amendament, care interzice in mod explicit “perchezitiile si confiscarile” arbitrare si fara mandat – adica exact ceea ce fac NSA si alte agentii de spionaj, la o scara care nu ar fi putut fi niciodata imaginata de catre Parintii Fondatori ai Republicii Americane. In schimb, cuvantarea a fost marcata de imnuri de multumire repetate inchinate aparaturii militare. “Tipii de la NSA sunt vecinii nostri, prietenii nostri si familia noastra”, a declarat Obama.

“Comunitatea noastra de spionaj respecta legea si este compusa din patrioti”, a adaugat acesta, afirmand ca agentii NSA “urmeaza protocoale concepute pentru protejarea intimitatii oamenilor obisnuiti”. Obama si-a aratat sprijinul pentru programele de supraveghere “nu doar pentru ca simt ca ne-au sporit siguranta, ci si pentru ca nimic din revizuirea initiala [a programelor NSA] sau din ce am aflat ulterior nu mi-a indicat ca s-ar urmari incalcarea legii sau ignorarea libertatilor civile ale cetatenilor”.

Mintind inca o data cu seninatate, presedintele a afirmat ca arhiva de inregistrari a apelurilor telefonice ale rezidentilor americani “nu implica examinarea de catre NSA a convorbirilor telefonice ale cetatenilor obisnuiti”. “NSA nu face abuz de putere pentru a forta autoritatile sa-ti asculte convorbirile telefonice private sau sa-ti citeasca email-urile.” “Statele Unite nu spioneaza oamenii obisnuiti care nu le ameninta securitatea nationala.”

Din iunie anul trecut, atunci cand fostul contractor al NSA, Edward Snowden, a inceput sa dezvaluie informatii cu privire la activitatile agentiei, revelatiile s-au succedat, detaliind confiscarea inregistrarilor telefonice, a email-urilor, a mesajelor scrise, a listelor de contacte, a activitatii financiare si a multor alte informatii private a intregii populatii americane si a o buna parte din restul lumii. Au iesit la suprafata rapoarte despre urmarirea placutelor de inmatriculare si monitorizarea scrisorilor cetatenilor obisnuiti, fara legaturi cu terorismul sau alte activitati ilegale.

Guvernul american a fost demascat drept cel mai mare hacker global, atacand comunicatiile indivizilor, guvernelor si companiilor din intreaga lume, purtand razboaie cibernetice atat impotriva dusmanilor, cat si a prietenilor aparenti. Au fost scoase la iveala programe de acaparare a tuturor comunicatiilor electronice prin racordarea la arterele principale ale Internetului.

Obama a luat apararea acestor infractiuni si a celor care le supravegheaza. Si-a inceput discursul prin compararea eforturilor revolutionarilor americani de a urmari miscarile de trupe britanice cu Fratele Cel Mare NSA care spioneaza poporul american astazi. A uitat insa sa mentioneze ca una dintre nemultumirile principale ale colonistilor americani fata de tirania britanica era emiterea de mandate generale de catre Coroana, care permiteau trupelor ocupante sa intre cu forta in casele oamenilor si sa le confiste hartiile personale.

Pentru a preveni acest abuz din partea noului guvern american, fondatorii au alcatuit cel de-al 4-lea Amendament. Limbajul Amendamentului este neechivoc. Nu include nicio derogare din motive de oportunitate sau “securitate nationala” a interzicerii violarii intimitatii.

In cuvantarea sa, Obama a invocat, iarasi, 9/11 si “razboiul impotriva terorii”pentru a justifica supravegherea de catre statul politienesc a cetatenilor sai. A repetat mitul discreditat ca imensul “navod” de spionaj este motivat in intregime de dorinta de protejare a cetatenilor americani impotriva atacurilor teroriste. Nu a avut nicio incercare de a explica de ce aceasta presupusa lupta impotriva teroristilor necesita spionarea de catre guvern a convorbirilor telefonice ale liderilor externi, inclusiv ale aliatilor.

Nu a incercat nici sa alinieze pretextul “razboiului impotriva terorii” cu realitatea sprijinului financiar si militar acordat teroristilor islamisti cu legaturi Al Qaeda, care au servit drept forte americane delegate in razboaiele de schimbare a regimului din Libia si Siria. In timp ce a garantat fara rezerve pentru co-conspiratorii sai de la conducerea NSA si a altor agentii de spionaj americane – in ciuda faptului ca au fost prinsi in mod repetat mintind catre Congres si catre public -, Obama a lansat un atac vicios impotriva lui Snowden.

Daca orice individ care se opune politicilor guvernamentale poate sa isi ia lumea in cap si sa faca publice informatii clasificate”, a declarat acesta, “atunci nu vom putea sa asiguram securitatea cetatenilor nostri sau sa facem politica externa”. Mai departe, a implicat ca Snowden se face vinovat de “dezvaluirea metodelor noastre adversarilor”, altfel spus, tradare. Daca Snowden nu ar fi luat decizia curajoasa si principiala de a demasca operatiunile de spionaj ale statului politienesc, publicul ar fi inca in intuneric. Tot ce a facut Obama de cand au inceput dezvaluirile lui Snowden – inceperea vanatorii oficiale de vrajitoare si instituirea acuzatiilor de razvratire care l-au fortat pe tanarul denuntator sa caute azil politic in Rusia -, a fost dedicat limitarii prejudiciilor aduse agentiilor de spionaj si dezamorsarea indignarii publice prin discursuri false depre “reforme” si “transparenta”.

Discursul de vineri reprezinta culminarea de pana la aceasta data a acestor eforturi. Scopul sau esential a fost de a anunta cateva schimbari cosmetice a unora dintre programe, intr-o incercare de a le legitima si institutionaliza. Asa numitele“reforme” includ cerinta temporara ca adunarea de metadate ale convorbirilor telefonice sa fie aprobata de Tribunalul secret de Spionaj Extern (FISA – Foreign Intelligence Surveillance) – in 34 de ani de existenta, FISA a refuzat doar de 11 ori astfel de cereri de supraveghere -, iar cautarile in bazele de date ale NSA sa fie limitate doar pana la cunoscuti de gradul doi ai persoanelor vizate. El a mai propus ca bazele de date cu apeluri telefonice sa fie scoase de sub controlul NSA si sa fie stocate in alta parte, iar la deliberarile FISA pe anumite aspecte nedefinite sa participe si un comitet guvernamental din exterior.

Dupa cum aproape a recunoscut si Obama, aceste schimbari lipsite de importanta au fost declansate din considerente de PR (relatii cu publicul), nu din dorinta de a limita puterea NSA. Ele sunt necesare pentru “mentinerea increderii poporului american si a natiunilor lumii”. Publicul va fi tinut in continuare in intuneric cu privire la operatiunile secrete ale NSA si ale tribunalului marioneta FISA, iar toata puterea va ramane in mainile birocratilor fascisti, care vor continua sa minta dupa bunul plac, cu sprijinul Congresului, a tribunalelor si a mass-mediei, stiindu-se imuni in fata urmaririlor penale pentru infractiunile savarsite impotriva drepturilor democratice ale cetatenilor.

Motivul existential al acestor pregatiri pentru statul politienesc este cresterea accelerata a inegalitatii sociale in America. Democratia este incompatibila cu un sistem social in care cei mai bogati 1% dintre cetateni controleaza 35% din intreaga bogatie nationala, cei mai bogati 20% controleaza 85%, iar cei mai saraci 40% controleaza 0.2 procente; iar cei mai bogati 400 au o avere mai mare decat jumatate din intreaga populatie americana.

Mai mult, Administratia Obama este varful de lance al actiunii, in numele aristocratiei financiar-corporatiste, de impovarare a clasei muncitoare si de transfer a si mai multa bogatie catre varf. In aceeasi zi in care a sustinut discursul despre NSA, Obama a aprobat un buget bipartizan care taie si mai mult cheltuielile sociale, mai mult de 50% dintre fonduri fiind directionate in scopuri militare. In acelasi timp, beneficiile somerilor pe termen lung au fost desfiintate, iar Democratii si Republicanii se pregatesc sa mai taie inca 9 miliarde de dolari din programul bonurilor de masa.

Clasa conducatoare si reprezentantii ei politici sunt terifiati de perspectiva unei revolte masive a clasei muncitoare impotriva contra-revolutiei sociale pe care ei o efectueaza. Se pregatesc pentru inevitabil prin construirea puterii politienesti necesare represiunii si conducerii dictatoriale. Dupa cum a subliniat discursul lui Obama, pentru elita conducatoare a SUA, Constitutia si Carta Drepturilor sunt maculatura. Pregatirile pentru dictatura sunt foarte avansate, iar drepturile democratice ale clasei muncitoare sunt intr-un mare pericol.  (autor: Eric London, Barry Grey, sursa: globalresearch.ca / razbointrucuvant.ro)

Mara Verheyden-Hilliard si Carl Messineo: Discursul despre NSA al lui Obama: “Costumul constitutionalitatii”. Reformele de vitrina constituie adeziunea presedintelui la spionarea ilegala

In loc sa dezmembreze programele neconstitutionale ale NSA de supraveghere in masa, sau macar sa le stavileasca substantial, presedintele Obama si-a aratat astazi (17 ian. – n.n.) sprijinul pentru ele. Ceea ce acesta numeste “reforme”, sunt mai degraba schimbari cosmetice, de vitrina, ce lasa acest sistem neconstitutional intact si, chiar mai mult, ii acorda ratificare prezidentiala.

Discursul de astazi (17 ian. – n.n.), plin de minimalizare si tagaduire fatisa a bine-documentatei supravegheri masive a populatiei de catre NSA, a servit drept anunt oficial asupra intentiei de a implementa o retea de supraveghere nationala si colectare a datelor, cu caracter permanent.Fiecare apasare de tasta va fi in continuare urmarita, fiecare apel telefonic inregistrat. Crearea unei comisii care sa reprezinte aparent interesele de confidentialitate ale cetatenilor in FISA si necesitatea primirii aprobarii din partea acestuia nu reprezinta decat un costum de constitutionalitate. FISA duce lipsa de caracteristicile unui tribunal veritabil, in care putem gasi deschidere, opinii publice, un proces echitabil.

Propunerea infiintarii comisiei este o incercare cosmetica, fara substanta, de a masca aparentele. Urmarirea obtinerii aprobarii din partea acestui tribunal nu intruneste in niciun caz cerintele constitutionale pentru un mandat. Discursul de azi a fost unul “istoric” in cel mai rau sens. Reprezinta un esec istoric al unui presedinte de a stapani ilegalitatea masiva a guvernului si violarea drepturilor fundamentale. In anii ’20 si mai apoi in anii ’70, divulgarea programelor secrete de supraveghere a declansat proteste populare masive si a fortat presedintii sa reduca activitatile neconstitutionale ale agentiilor de spionaj.

In acest caz, in loc sa intoarca pendulul inspre respectarea intimitatii si a Constitutiei, presedintele Obama a validat supravegherea in masa si a trecut de partea NSA. Cuvantarea lui Obama era gandita sa opreasca protestele. Folosind tactici de distragere a atentiei, presedintele a incercat sa reorienteze discutia catrecine ar trebui sa gazduiasca colectia masiva de date a cetatenilor nevinovati, in loc sa trateze adevarata problema, si anume ca supravegherea, colectarea si stocarea acestor informatii trebuie sa inceteze.

Acest discurs nu va reusi sa opreasca opozitia masiva a poporului american si a lumii intregi, care refuza sa traiasca sub un stat politienesc. Discursul de azi demonstreaza ca presedintele Obama nu are curajul sau dorinta de a sta impotriva agentiei militare de spionaj care a actionat ilegal si in secret, agregand o putere indecenta si periculoasa de monitorizare a comunicatiilor unui intreg popor, de a intra in casele lor si de a le rapi sau distruge pretioasele drepturi de oameni liberi. Presedintele Obama ar fi trebuit sa anunte sfarsitul programului NSA de colectare a datelor a miliarde, daca nu chiar mii de miliarde de convorbiri telefonice si email-uri a cetatenilor nevinovati a acestei tari si a celor din intreaga lume.

Trebuia sa fi recunoscut neconstitutionalitatea programului NSA de stocare a comunicatiilor si tranzactiilor online a cetatenilor asupra carora nu exista nicio suspiciune de comportament infractional. Trebuia sa le fi cerut agentiilor de spionaj sa obtina ordine judecatoresti inainte de a cere companiilor private informatii financiare sau de telecomunicatii ale indivizilor. Nu a facut nimic din toate acestea. Fost profesor de lege constitutionala, Obama nu a recunoscut ca drepturile noastre fundamentale includ dreptul mentionat de al 4-lea Amendament de a beneficia de intimitate in absenta unor banuieli incriminatorii. Stand in fata Departamentului de Justitie, a carui avocati au faurit interpretari secrete pentru a justifica comportamentul fatis neconstitutional al guvernului, el si-a declarat sprijinul pentru continuarea acestor abuzuri.

Presedintele Obama nu a anuntat nici publicarea interpretarilor juridice ale FISA. Astfel, este lasata in pace o structura care creeaza legi in secret, fara cunostinta publicului sau vreo dezbatere. Clientela caruia Obama pare sa-i faca cel mai mult pe plac nu este poporul american, ci guvernele aliate si marile corporatii de telecomunicatii. Aceste companii au refuzat gazduirea depozitelor de date ale guvernului, conform propunerii comisiei de revizuire a lui Obama, deoarece ar fi daunat afacerilor si imaginii publice.

Nici corporatiilor, nici guvernului nu ar trebui sa li se permita sa colecteze si sa stocheze aceste informatii. Presedintele a vorbit abia acum, la mai mult de jumatate de an dupa ce Edward Snowden a dezvaluit dimensiunile programelor de supraveghere ale NSA, gratie crizei politice crescande cauzate de aceste dezvaluiri. Obama a decis ca“reforma” de top din cadrul NSA este aceea de a impiedica alti patrioti ca Snowden sa razbata. Prin criminalizare, amenintari si pedepse crunte, administratia a sperat sa impiedice aflarea adevarului de catre poporul american. Insa exista milioane de oameni cu o constiinta si este imposibil sa-i opresti pe fiecare. Aceasta lupta de oprire a programului de supraveghere este inca in fasa. Rezultatul ei va determina destinul democratiei in SUA. (…)

sursa: razbointrucuvant.ro

Exit mobile version