CÂT NE MAI COSTĂ SOLIDARITATEA LA NIVEL EUROPEAN?
Nu mare lucru, doar 20.000 euro pentru fiecare migrant relocat refuzat.
Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută Pactul Migraţiei şi Azilului, care include cote obligatorii de refugiați pentru statele membre, sau, varianta de “solidaritate alternativă”, o contribuţie de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
Niciunul din cei 33 de europarlamentari români nu au votat împotriva acestor legi, majoritatea au votat pentru (PSD, PNL, REPER, USR), iar o parte s-au abținut sau au absentat.
România a pierdut de la aderarea la Uniunea Europeană între 5 și 7 milioane de români activi pentru care nu ne este îngăduit să facem programe de aducere acasă. De ce? Pentru că statele Uniunii Europene nu își permit să piardă această forță de muncă bine calificată și ieftină care nu poate vreodată să fie înlocuită de “migranții lui Merkel”, majoritatea asistați social.
Nu își pune nimeni întrebarea de ce majoritatea refugiaților din Siria, Afghanistan, Irak sau nordul Africii sunt bărbați?
V-ați gândit vreodată la momentul aderării că aproape 20 de ani mai târziu, o Românie depopulată va fi forțată să accepte refugiați fie din coloniile africane ale statelor europene, fie zonele destabilizate în ultimii 30 de ani de garantul securității globale, SUA?
Căt timp ne mai prefacem că “integrarea refugiaților” este posibilă? Nu ne este suficientă experiența Europei occidentale care se transformă de la an la an în ghetou, cu criminalitate crescută și cu acte de terorism din ce în ce mai dese?
Respingeți orice vine ambalat frumos cu eticheta de “solidaritate” sau “binele comun”!
“Binele comun”, decis de alții pentru noi, care ar fi trebuit să treacă dincolo de interesele „egoiste” individuale.
La fel cum au procedat și în pandemie, la fel cum ne-au băgat mâna adânc în buzunar pentru susținerea Ucrainei, birocrații de la Bruxelles încearcă responsabilizarea noastră cu forța și ne cer din nou un autosacrificiu care sfidează orice logică.
Autor: Oana Eftimie