NATO reîncărcat: cu cine vom mai lupta şi cum?

Mai e Rusia adversarul „natural” al NATO? Va reverbera colaborarea Rusia-NATO/SUA din Afganistan spre vest până în Europa de Est? Dacă primirea în UE ne-a asigurat un scaun la masa bunăstării facilitate de sistemul unional, aderarea la NATO ne-a plantat în ce mai bună tabără a istoriei – cea a democraţiilor asigurate militar (de capacităţile americane). Iniţial, aliaţii estici au răsuflat uşuraţi: Rusia era de cealaltă parte a zidului. Dar dacă sare gardul? se tot întreabă aceeşi estici după episodul Georgia. Invers, unii occidentali radicali cer chiar invitarea Moscovei înăuntrul cazematei. Avem o primă întrebare fundamentală: Mai e Rusia adversarul „natural” al NATO?

Un răspuns va fi dat de noul Concept Strategic al NATO, care urmează să fie lansat la summitul de la Lisabona, din noiembrie. În ajun, o dezbatere internaţională organizată de FP România şi NATO la Bucureşti va pune o problemă de viitor mediu.

Privind dincolo de Rusia, Alianţa a ieşit în lume – inclusiv militari români servesc pe frontul afgan sub stindardul NATO. Cu ce lecţii operaţionale se întorc de acolo? Pe ce alt front vor avea ocazia să le aplice? Până atunci, americanii şi ceilalţi aliaţi din Afganistan au obţinut o anumită colaborare a ruşilor – ca şi a kîrgîzilor, a kazahilor etc. Întrebarea FP România: va reverbera colaborarea Rusia-NATO/SUA din Afganistan asupra relaţiei geopolitice multilaterale din Asia Centrală şi chiar din Europa de Est? Ideea e de a privi raporturile dintre SUA/NATO şi Rusia şi dintr-o altă perspectivă decât “extindere spre Est”.

Iar dacă aruncăm o ultimă (sau primă) privire dincolo şi de Afganistan, găsim misiuni ale unei Alianţe ispitite cu globalizarea tocmai în apele Somaliei şi contacte cu puteri asiatice ca Australia, Japonia ori India. Iar în Extremul Orient, noul reper al NATO nu mai e Rusia, nici măcar partea sa asiatică, ci China.

Sursa: Foreign Policy