Modelul economic propus prin programul PNL a fost experimentat in România in perioada 2010-2012.
Urmare acestui model, România acelor ani a venit pe crestere economica firavă de abia in anul 2011, reușind un 2% în context de inflatie medie anuală de 5,6% și de dobânzi de peste 10%.
Cum a fost modelul?
Accentul pe investiții cantitative nu calitative.
Practic s-au luat in jur de 12 miliarde euro din factura sociala(multiplicator fiscal de consolidare a cererii agregate) și au fost duși catre investiții in drumuri, telegondole, terenuri de sport și orice putea intra la acest capitol fără însă a se face legatura cu multiplicatorul fiscal de stimulare a ofertei(ca si acum, in program, nu veti gasi corelația dintre investitiile publice si viitoarele investiții private in oferta).
Rezultatul a fost următorul :
Anul 2009 contractie a PIB real de – 5,5%.
Anul 2010 contracție a PIB real de – 3,9%
Anul 2011 crestere a PIB real de 2%
Anul 2012 creștere a PIB real de 2,1%.
Revenirea efectiva la PIB 2008 a fost in anul în anul 2013.
Realizând o analogie cu situatia de acum când ni se propune acelasi model economic dar plecam dintr-o contractie economică similară, de peste – 5% avem perspectiva unei cresteri economice reale firave de abia in anul 2022 și a unei reveniri la valoarea PIB 2019 în anul 2023.
Uitați de creșteri senzationale de peste 6% pe an. Irealizabile pe modelul economic propus de liberali.
Restul e parfum împachetat in fum.
Autor: Adrian Câciu