Relația omului cu natura se schimbă neîncetat. De cînd am făcut prima mare desprindere, de la prima tehnologie adoptată, de la primul os ridicat drept bîtă și de la prima scînteie domesticită, de atunci ne tot rupem încet-încet de natură și devenim mai altceva. Mai puțin animale, cu fața mai sclipind a Univers și a înțelepciune elististă. Mai șmecheri. Dar și mai fragili. Mai dependenți de tehnologie.
Valorile se schimbă sub ochii noștri. Ce e bine, ce e rău. Acum treizeci de ani era “normal” ca orice copil să se ducă la școală nesupravegheat. Lasă, că știe el drumul. Acuma mai e puțin și e caz penal dacă-ți lași copilul pe stradă singur. În America deja au avut loc primele procese pe acest subiect: părinți acuzați de neglijență pentru că și-au lăsat copiii pe afară.
Acum e “normal” să-ți sufoci copilul cu supraveghere continuă, ajutat fiind de tehnologia omniprezentă. Unde ești? De ce nu răspunzi la telefon? Hai, să-ți dea mă-ta țîță în SUV, cît timp te duce la școală. Și nu mai protestează nimeni. E noua “normalitate” de răsfăț prin sufocare.
Acum cinci ani, zece ani, cincisprezece ani era “normal” să cumperi mielul de Paști din comunitate. De la cioban. De la un vecin. De la o cunoștință. Largi rețele de solidaritate informală care construiau textura normalității societății. Se lua mielul. I se tăia beregata, scurt și inevitabil. Țîșnea sîngele. Murea. Se atîrna în cîrlig sau în ulucile gardului. Se golea de mațe. Se scurgea de sînge și de alte zemuri. Se belea. Se mai dichisea un pic pe la pieliți, să nu atîrne urît. Și se vindea. Întreg sau jumătate, cum dorește clientul.
Acuma? Doamne ferește! Iar e caz penal. Cum să cumperi de la jegoșii ăia? Nu vezi ce primitivi sînt?? Curge sînge? E cu mațe! Doamne, îmi vine să leșin! Nu vreau să văz așa ceva! Ia uite sărăcuțul, ce-l doare! Și nici n-are bon fiscal! Ești nebun? Luăm de la supermarket. Acolo au calitate occidentală. Uite ce frumos e ambalat în țiplă. Acolo nu-l doare. Acolo e miel bun, modern, calitate premium. Cu TVA inclus și cu profitul dus în paradisurile fiscale.
Și uite așa s-a dus și mielul pe apa Sîmbetei, ofrandă adus zeului Aseptic și idolului Modernitate și sfîntului Neo-Colonialism.
Următoarea schimbare de atitudine se întîmplă sub ochii noștri. Ne-a fost anunțată zilele trecute, de noul cerber de servici al cetățenilor supuși, dar umili. A venit colonelul Gheorghiță să ne spună că e “normal” să purtăm masca peste bot în mod constant, chiar dacă sărăcia asta de Covid va trece. Ajută la nu știu ce chestie de sănătate perfectă. O să fie bine. O să fim perfecți și o să ajutăm societatea cu disciplina noastră de cetățeni perfecți, cu botniță pe mutră.
Doamne, bine că e colonelul Gheorghiță să ne lumineze calea, că altminteri nu știu ce făceam! Milioane de ani n-am purtat masca și am supraviețuit, ca niște proști ce eram, că nu știam că nu putem supraviețui fără mască. Dar lasă că o s-o purtăm de aici încolo, căci face bine la noua “normalitate”. Și o să supraviețuim și mai perfect, o să fim și mai cosmici.
Și știti ce? Chiar o s-o purtăm. Hoarde de cetățeni entuziaști se vor conforma acestei noi asupriri simbolice și vor considera că e de datoria lor să-și demonstreze în mod vizibil aderența la noile valori sociale. Niște mici maoiști îndoctrinați la cap, care în loc să fluture cu ură cărticica roșie în ochii decadenților penali din generațiile bătrîne, vor purta cu mîndrie arogantă și indignată cîrpa de conformitate peste bot, semn de aderență la noua ordine necesară.
Se va institui noua normalitate. Tunși, triști și cu batistuța curată, vom fi controlați la unghii și la mască peste tot în spațiul public. Și nu ni se va părea cine știe ce. O să ne învățăm cu cîrpa la gură, cum s-au învățat și femeile islamice că e “normal” să porți burka pe față, să nu-ți vadă cumva păgînii mutra și să-ți facă farmece sexuale, să te defloreze simbolic cu privirea.
De ce e bine să porți burka pe față? De-aia. Pentru că trebuie. Pentru că așa zic purtătorii de putere și de legitimitate din societate: marii bărbați islamici care definesc ce e bine și ce e rău.
De ce e bine să porți masca pe bot ? De-aia. Pentru că trebuie. Pentru că așa zice Arafat și colonelul Gheorghiță. Să fie bine, să nu fie rău. Să fim perfecți și chiar și mai mult decît perfecți.
Acum zece mii de ani am domesticit oaia. De atunci tot belim mielul, atîrnat în cîrlig. Bun mielul. Proaspăt. Fraged. Gustos. Acuma, dintr-o dată, nu mai avem voie să belim mielul decît în mod organizat, la raft, cu etichetă.
Acum zece mii de ani nu exista burka. Între timp au venit niște înțelepți religioși și au decretat că fără cîrpă pe față femeile nu au voie să iasă în spațiul public. Semn al faptului că sînt proprietatea cuiva. Și femeile, disciplinate după niște serii de admonestare fizică aspră, dar necesară, și-au asumat statutul de purtătoare de burka. Vai, ce bine ne stă, fată, că nu ni se văd decît ochii! Ce plin de mister! Vai, ce mulțumit e zeul că ascultăm de el! Și uite stăpînii noștri ce generoși sînt cu noi, că ascultăm de ei…
La fel și acum. Noua “normalitate” va fi să defilăm supuși cu burka sanitară trasă disciplinat peste botul nostru de om rupt de natură. Să arătăm semn de cumințenie. Semn că sîntem supușii cuiva, slugile cuiva. Proprietatea statului și a colonelului Gheorghiță, pupa-i-aș eu buzele alea ale lui înțelepte de dictator aspru, dar luminat.
Cuuum? Nu am voie să-i pup buzele, că sînt un rebel jegos, plin de viruși și de microbi? Lasă, bre, că pupatul între bărbați acuma este chiar recomandat. Face bine la valorile europene. Uite, mă șterg cu dosul palmei pe buzele mele de primitiv cu păr pe bot, să mi se ia toată saliva reziduală și toți microbii și toți virușii, să fiu curat ca la ATI, și acuma poate să mă pupe întru slava noii “normalități”.
Primitivilor. Cum vă place vouă să fiți liberi și să beliți mielul, în loc să ascultați de stăpînii voștri. Să fiți și voi “normali” la cap și mai ales la mutră, în rînd cu noile rînduieli de la stăpînire. Lasă, că se rezolvă. Se dă lege și se rezolvă. Botnița pe gură și miel virtual, de-ăla capitalist, cu TVA.
Globalismul a înviat. Adevărat a înviat.
Autor: Mirel Palada