Unul din textele scrise de mine la care țin cel mai mult. Vă rog eu: citiți. O să doară. Dar trebuie să citiți. Ca să înțelegeți…
Un sturz între sturzi. Of birds and men. Vreau să vă uitați la filmul ăsta. Să aveți răbdare, să ascultați primul minut de explicații și pe urmă să vă concentrați ochii și mintea pe ceea ce urmează. Păsări în zbor. Multe păsări în zbor. Sturzi. Mulți sturzi. Și lucrurile care se întîmplă cînd pui multe multe multe multe păsări într-un stol, păsări rapide, păsări sociale. Sturzi deasupra mlaștinii britanice.
Acum, după ce v-ați lăsat copleșiți de maiestuozitatea și impetuozitatea și complexitatea naturii, vreau să faceți următoarele exerciții mentale. Să treceți dincolo de biologie și de natură și de wildlife și de Animal Planet și să faceți pasul în țara matematicii și a sociologiei și a analogiei bine temperate. În primul rînd, vă propun, plecînd de la acest exercițiu de putere a naturii, să vă gîndiți la noțiunea de număr mare. Nu sute, nu mii. Vorbim aici de zeci de mii, de sute de mii, de milioane de entități asemenea care își împletesc comportamentul în ceva mare, complicat și cu rezultate totalmente diferite de cele ale sumelor comportamentelor individuale.
Vreau să vă dați seama ce înseamnă un număr mare. Aveți ocazia în acest film să vedeți ce înseamnă număr mare. Repet: să vedeți. Să vedeți, în înțelesul cel mai concret al cuvîntului. Vederea, cel mai important simț al primatelor care suntem. Marea majoritate a informației pe care o primim și asimilăm o facem prin intermediul ochilor. Fără vedere, suntem pierduți. Nu înțelegem. Ei bine, aici acum aveți ocazia privilegiată să înțelegeți, să simțiți matematica și statistica și sociologia și sondajele și comportamentul animal și uman și electoral prin ochi. Pentru că aici vine a doua mea mare rugăminte. Să faceți analogia dintre comportamentul păsărilor și cel al oamenilor. Vreau să faceți exercițiul mintal de a înlocui fiecare pasăre de acolo cu un om.
Și să vă închipuiți cu ochii minții cam cum sunt curentele sociale, modificările de comportament, de atitudine, marile învălmășeli de valori, cum se mișcă o societate, un grup mare de oameni, care sunt fricile lor, interesele lor, cum cumpără oamenii, cum merg la război, cum votează, cum își gestionează proprietatea, cum își petrec timpul liber. Cum își trăiesc viața. Milioane de vieți trăite laolaltă, în același stol de oameni.
Toate astea prin ochii stolului de sturzi. Sturzii care ne ajută să înțelegem puterea și complexitatea și inevitabilitatea comportamentului supra-personal. Al mulțimii. Al hoardei. Al orașului. Al națiunii. Al grupului social. Al zecilor de mii și sutelor de mii și milioanelor de oameni care trăiesc laolaltă. Într-un oraș mic: Cîmpina, 40 de mii. Într-un oraș mediu: Cluj: 300 de mii. Într-un oraș mare: București: 2 milioane. Într-o țară: România: 20 de milioane. Și acum, a treia rugăminte. Cea mai dureroasă. Cea care provoacă rana narcisică. Cea care doare, acolo înnăuntru, în mijlocul sufletului ego-ului orgoliului vostru de mari indivizi unici și de neînlocuit.
Vă avertizez: aveți nevoie de curaj. De vînă existențială. Fiți curajoși, Gigeilor. Fii bărbată, Zoe. Priviți realitatea neplăcută în față. Pentru că a treia manevră mentală este următoarea: luați oricare din punctele acelea indistincte din stol și înlocuiți-l cu voi. Da, da, cu tine personal, Gigelule. Cu tine, frumoasă Zoe. Vreau să te pui în locul sturzului numărul 178,933 din acel stol. Și să te uiți la tine, ce frumos și predictibil zbori. Cum te iei tu după stol și după gloată și cum faci ca alții, fără să știi, măi sturzule de om măi. Să știi că, în fond și la urma urmei, nu prea e nici o diferență între comportamentul lui și al tău. Zborul lui și viața ta sunt la fel de determinate, de influențate de puterea numerelor mari și a predictibilității comportamentului de grup.
Ești un punct în stol, cititorule. Ești un votant între ceilalți 10 milioane de votanți, măi sturzule măi. Ești un consumator de ketch-up între alte milioane de consumatori la fel. Ești un cititor de Facebook precum alte mii și zeci de mii și sute de mii și milioane alții (Nu neapărat aici. Nu am această pretenție. Vorbim de toate paginile de Facebook, în general). Stai, nu te supăra pe mine. I’m just connecting the dots. Eu doar te ajut să vezi. Să vezi cu adevărat, și să înțelegi și să pricepi. Don’t shoot the messenger. I’m just thinking and typing. You do the suffering part in this story. Acum du-te și te îmbată, dacă ești slab, măi sturzule măi. Sau trage adînc aer în piept și mergi mai departe, dacă ești stoic și limpede la cap, măi omule măi. Libertatea ca și asumare a limitărilor. Acceptarea inevitabilității și a puterii numerelor mari și a apartenenței tale la un grup social, la faptul social, la societate.
Hai, sturzule, trăiește-ți viața mai departe. Eu, aici, rămîn să studiez comportamentul sturzilor umani prin intermediul metodelor cantitative de cercetare socială. Eu, aici, voi sta să fac sondaje în continuare. Și să fiu și eu, la rîndu-mi, un sturz între sturzi. Un om între oameni. Un postac între postaci. A, să nu uit. Încă ceva, înainte să vă luați zborul de pe această pagină producătoare de răni narcisice. Vă rog eu: nu mai înjurați sondajele. Nu le mai puneți la îndoială validitatea. Ele sunt posibile tocmai datorită faptului că voi zburați în stol. Că noi zburăm în stol. Că toți, vrem, nu vrem, zburăm în stol. Și că stolul ne spune, fără să știm, fără să ne dăm seama, încotro să zburăm. Încotro să trăim. Cu cine să votăm. Ce să consumăm la micul dejun. Cum să ne bucurăm și să ne speriem și să dormim și să facem dragoste și să ne războim și să murim.
Măi sturzilor măi…
Autor: Mirel Palada
Sursa: Mirel Palada Facebook