Cantitatile de marfa achizitionata de Schweighofer au crescut de la an la an, concomitent cu dezvoltarea capacitatii de prelucrare.
Lemn alb si negru
Potrivit informatiilor noastre, cei mai eficienti aducatori de contracte sunt Karl Schmidt si Nichifor Tofan, binecunoscuti pentru relatii pe care le au in mediile de decizie silvica la nivel inalt. Si directorul sucursalei din Sebes, Calin Ioan Dumitreasa, este un contractor foarte harnic, numai in lunile mai si iunie anul trecut si-a adus aportul decisiv la cumpararea a peste 221.000 metri cubi din judetele Covasna, Brasov, Prahova, Vrancea si Buzau.
Sigur, cata vreme cantitatea de lemn ce poate fi legal recoltata este stabilita de la centru si oarecum legiferata, producatorii si utilizatorii autohtoni au inceput sa intre in panica, vazand ca resursele le sunt neindestulatoare. Pe de o parte, invazia chineza, despre care am vorbit in editia de ieri a ziarului, i-a scandalizat si i-a determinat sa sesizeze Presedintia, Guvernul si pe ceilalti decizionali. Pe de alta parte, in palnia incapatoare a Schweighofer se topea tot mai mult din cota anuala de lemn “alb”, legal (despre cel ilegal nu avem destule date pentru a vorbi deocamdata).
In cadrul Asociatiei Patronale a Forestierilor din Romania (ASFOR) s-au ridicat multe voci, anul acesta, in sprijinul protectiei intereselor industriei bastinase. Un motiv serios pentru ca Gerald Schweighofer sa incerce preluarea controlului asupra ASFOR, organizatie puternica, reprezentata la nivel national, care are inca parghiile pentru a stabili politicile in industria de profil. Acum un an, pe vremea asta, Karl Schmidt stabilise o conventie cu niste firme romanesti, in sensul infiintarii unei structuri paralele. I-au fost alaturi HLV Transilvania, Sibiu (administrator Octavian Hadar); Silva Lemntex, Hunedoara (Sabin Faur); Holz SRL, Maramures (Vasile Coman) si Losan SRL, Brasov (Daniel Frunza). Tentativa a cazut, austriecii s-au pus prin urmare sa sape la radacina conducerea ASFOR, presedintele Ioan Sberea (echilibrat si cu autoritate, care a stiut in mandatul sau sa impace interesele afaceristilor, ale statului si protejarea naturii) a fost inlocuit cu mult mai flexibilul Nicolae Tucunel. Acesta este si presedintele Camerei de Comert Brasov, si administrator al Forex SRL si Eurolemn SRL din Brasov.
Nu stim daca, intemeiat sau nu, Gerald Schweighofer si Karl Schmidt se bazeaza pe Tucunel sa-i sprijine ca sa obtina pentru firma austriaca statutul de “firma de interes national”, pozitie din care ar urma sa aiba acces preferential la vreo 57,6 milioane metri cubi de lemn in urmatorii 10 ani. De ce 10? Pentru ca se apropie de sfarsit contractul de 10 ani dintre Romsilva si Schweighofer si acum e momentul unei uriase actiuni de lobby (confirmata din sfera administrativa, ministeriala si politica) pentru prelungirea acestuia cu inca pe-atat. Nu stim daca Tucunel va da sprijinul scontat. Stim insa ca si alte mari companii (a se citi megatermite) aspira la acest statut. Le numim: Kronospan Romania (Markus Habegger) Egger Romania (Stefan Emberger), Romanel International (Hassan Sinno) si Prolemn (Haluk Yildiz).
Numai fapte bune
Marele capital se descurca intr-o tara balcanica la fel de bine ca intr-o tara bananiera. Pe plan local, vanatoarea de resurse naturale nu este vazuta ca o activitate ce intereseaza siguranta nationala, sub componenta sa economica. Combinatele de prelucrare a lemnului sunt furnizoare de venituri la bugetele oraselor. Aduc o parelnica prosperitate, ocupa forta de munca. Companiile fac opere de binefacere. La Radauti, de exemplu, Egger a amenajat parcurile. Schweighofer si Egger au dotat spitalul orasenesc, si inca bine de tot, cu aportul primarului Vienei. Austriecii au ridicat case pentru sinistratii inundatiilor (provocate in buna masura si de despaduririle haotice, cum s-a demonstrate stiintific) la Branicesti, in valoare de jumatate de milion de euro. Pe langa comunitate, de atentia marilor companii beneficiaza si demnitarii. Cel putin doi fosti prefecti de Suceava au beneficiat de tratamente la Viena pe spezele Schweighofer. Dar si altii, despre care vom scrie.
Codite romanesti de topoare austriece
Surse ministeriale, din administratie si din institutii cu atributii in aplicarea legii ne-au ajutat sa intocmim o lista cu oficiali de la nivel local si organe de control care pun inaintea interesului statului interesul “Holzindustrie”. Unii ar numi aceasta rasturnare de interese “coruptie”. Altii, “oportunitate”. Despre fiecare din ei vom detalia la momentul potrivit.
● Pop Vasile (inspector silvic in cadrul Corpului de Control al MMP),
● Morar Mihai Lucian (director coordonator al Directiei Silvice – DS – Alba),
● Boariu Gheorghe Dan (seful Ocolului Silvic – OS – Sebes din cadrul DS Alba),
● Avram Gheorghe (inspector coordonator al ITRSV Cluj-Napoca),
● Ivan Gheorghe (director coordonator al DS Bistrita-Nasaud),
●Solomonesc Adorian (directorul coordonator al DS Caras-Severin),
●Cosnean Ioan (director coordonator al DS Covasna),
● Abraham Istvan (director coordonator adjunct al DS Harghita),
● Ignat Emil Constantin (director coordonator al DS Hunedoara),
● Sajerli Mihai Gratian (director coordonator al DS Maramures),
● Vlad Vasile Nicolaie (seful OS Viseu de Sus, judetul Maramures),
● Maftei Simion (director coordonator al DS Neamt)
● Oprescu Ion (director coordonator al DS Valcea)
Autor: Petru Zoltan, Valentin Zaschievici