La summitul NATO de la Haga, care a avut loc săptămâna aceasta, liderii au anunțat un nou obiectiv alarmant: creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB-ul națiunilor până în 2035. Concepută ca un răspuns la amenințările globale tot mai mari, în special din partea Rusiei și a terorismului, declarațiaa fost salutată ca un pas istoric. Dar, în realitate, ea reprezintă un pas major înapoi – departe de a răspunde nevoilor urgente ale oamenilor și ale planetei și către o cursă a înarmărilor care va sărăci societățile, îmbogățind în același timp contractorii de arme.
Această țintă scandaloasă de cheltuieli de 5% nu a apărut de nicăieri – este rezultatul direct al anilor de intimidare din partea lui Donald Trump. În timpul primului său mandat, Trump a mustrat în repetate rânduri membrii NATO pentru că nu cheltuiau suficient pentru armatele lor, presându-i să atingă un prag de 2% din PIB, care era deja controversat și atât de excesiv încât nouă țări nato se aflăă încă sub această „țintă”.
Acum, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, liderii NATO se aliniază, stabilind o țintă uimitoare de 5% pe care nici măcar Statele Unite – care cheltuiesc deja peste un trilion de dolari pe an pentru armată – nu o ating. Aceasta nu este apărare; este extorcare la scară globală, promovată de un președinte care consideră diplomația ca o acțiune de împlinire a frontului, iar războiul ca o afacere bună.
Țări din Europa și America de Nord deja reduc drasticserviciile publice și totuși se așteaptă acum să canalizeze și mai mulți bani din contribuabili către pregătirea războiului. În prezent, nicio țară NATO nu cheltuiește mai mult pe armată decât pe sănătate sau educație. Dar dacă toate ar atinge noul obiectiv de 5% de cheltuieli militare, 21 dintre ele ar cheltui mai mult pe arme decât pe școli.
Spania a fost unul dintre puținele state care au respins această escaladare, prim-ministrul Pedro Sánchez prezicând clar că guvernul său nu va sacrifica pensiile și programele sociale pentru a atinge un obiectiv de cheltuieli militarizate. Și alte guverne, inclusiv Belgia și Slovacia, au respins în liniște.
Totuși, liderii NATO au insistat, aclamați de secretarul general Mark Rutte, care a lingușitcererea lui Donald Trump ca Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Rutte chiar l-a numit pe Trump „tăticul”, un comentariu care – deși respins ca o glumă – spune multe despre supunerea NATO față de militarismul american. Sub influența lui Trump, alianța renunță chiar și la pretenția de a fi un pact defensiv, îmbrățișând în schimb limbajul și logica războiului perpetuu.
Chiar înainte ca liderii NATO să se adune la Haga, protestatarii au ieșit în stradă sub sloganul „Nu NATO”. Iar în țările lor de origine, grupurile civice cerredirecționarea resurselor către, asistență medicală și pace. Sondajele aratăcă majoritățile din SUA se opun creșterii cheltuielilor militare, dar NATO nu este responsabil față de popor. Este responsabil față de elitele politice, producătorii de arme și o logică specifică Războiului Rece care vede fiecare evoluție globală prin prisma amenințării și dominației.
Extinderea NATO, atât în ceea ce privește cheltuielile de război, cât și dimensiunea (a crescut de la 12 membri fondatori la 32 de țări astăzi), nu a adus pace. Dimpotrivă. Promisiunea Alianței că Ucraina se va alătura într-o zi rândurilor sale a fost unul dintre factorii declanșatori ai războiului brutal al Rusiei și, în loc să se dezescaladeze, alianța a dublat eforturile de arme, nu de diplomație. În Gaza, Israelul își continuă războiul susținut de SUA cu impunitate, în timp ce națiunile NATO trimit mai multe arme și nu oferă niciun efort serios pentru pace. Acum, alianța vrea să golească fondurile publice pentru a susține aceste războaie pe termen nelimitat. De asemenea, NATO își înconjoară adversarii, în special Rusia, cu tot mai multe baze și trupe.
Toate acestea necesită o regândire radicală. În timp ce lumea arde (la propriu) NATO își face provizii de surcele. În timp ce sistemele de sănătate se destramă, școlile sunt subfinanțate , iar temperaturile extrem de ridicatefac mari porțiuni ale planetei nelocuibile, ideea că guvernele ar trebui să aloce miliarde de dolari în plus pentru arme și război este obscenă. Adevărata securitate nu vine din tancuri și rachete – vine din comunități puternice, cooperare globală și acțiuni urgente în crizele noastre comune.
Trebuie să inversăm scenariul. Asta înseamnă reducerea bugetelor militare, retragerea din războaiele interminabile și începerea unei discuții serioase despre desființarea NATO. Alianța, născută din Războiul Rece, este acum o piatră de poticnire în calea păcii globale și un participant activ la desfășurarea războiului. Ultimul său summit nu face decât să întărească această realitate.
Nu este vorba doar despre bugetul NATO, ci despre viitorul nostru. Fiecare euro sau dolar cheltuit pe arme nu este cheltuit pentru a combate criza climatică, a scoate oamenii din sărăcie sau a construi o lume pașnică. Pentru viitorul planetei noastre, trebuie să respingem NATO și economia de război.
Autor: Medea Benjamin